Page 212 - Sfaturi pentru s

Basic HTML Version

Cultura fizic˘a
G˘asirea unui mod de recreare potrivit pentru elevii lor constituie
una dintre cele mai grele probleme pentru profesori. Exerci¸tiile de
gimnastic˘a î¸si au locul util în multe ¸scoli, îns˘a, f˘ar˘a o supraveghere
atent˘a, ele sunt duse adesea la exces. Mul¸ti copii, în sala de sport,
¸si-au produs v˘at˘am˘ari pe via¸t˘a, încercând s˘a fac˘a ispr˘avi m˘are¸te în
aceast˘a privin¸t˘a.
Exerci¸tiile fizice din sala de sport, oricât de bine ar fi conduse,
nu pot înlocui lipsa de recreare în aer liber, ¸si pentru acest lucru,
¸scolile noastre trebuie s˘a ofere ocaziile cele mai bune. Elevii trebuie
s˘a aib˘a parte de mi¸scare fizic˘a viguroas˘a. Doar pu¸tine sunt acele rele
mai de temut decât indolen¸ta ¸si lipsa de ¸tel în via¸t˘a. Cu toate acestea,
înclina¸tia spre sporturile atletice constituie un subiect de îngrijorare
pentru cei care au pe inim˘a binele tinerilor ¸si copiilor. Profesorii sunt
îngrijora¸ti în leg˘atur˘a cu influen¸ta pe care o au aceste sporturi atât
în ¸scoal˘a, cât ¸si dup˘a aceast˘a perioad˘a. Jocurile care ocup˘a atât de
mult timp le distrag mintea de la studiu. Acestea nu le sunt de folos
în preg˘atirea pentru via¸ta practic˘a, pentru munc˘a. Influen¸ta acestora
nu conduce spre rafinament, generozitate sau b˘arb˘a¸tie adev˘arat˘a.
Unele dintre cele mai populare distrac¸tii, cum sunt fotbalul ¸si
boxul, au devenit ¸scoli ale brutalit˘a¸tii. Acestea dezvolt˘a acelea¸si
tr˘as˘aturi cu cele pe care le dezvoltau jocurile din Roma din vechime.
Pl˘acerea de a domina, dorin¸ta dup˘a for¸t˘a brutal˘a, desconsiderarea
vie¸tii exercit˘a asupra tinerilor o putere demoralizatoare, care este
însp˘aimânt˘atoare.
Alte jocuri de atletism, chiar dac˘a nu sunt atât de brutale, nu sunt
mai pu¸tin de respins datorit˘a excesului practic˘arii lor. Ele stimu-
leaz˘a dorin¸ta dup˘a pl˘acere ¸si excitare, alimentând dezgustul pentru
[190]
munca util˘a ¸si evitarea datoriilor ¸si responsabilit˘a¸tilor practice. Ele
au tendin¸ta de a distruge pl˘acerea pentru bucuriile autentice ¸si lini¸s-
tite ale vie¸tii. în acest fel, este deschis˘a u¸sa pentru risip˘a, de¸sirau ¸si
nelegiuire, cu toate urm˘arile lor teribile.
208