Integritatea între lucr˘atori
            
            
              Personalul medical ajut˘ator de la sanatoriu nu trebuie s˘a-¸si ia
            
            
              libertatea de a-¸si însu¸si pentru folosul lor din articolele de hran˘a puse
            
            
              ia dispozi¸tie pentru pacien¸ti. Ispita este mare în special cu privire
            
            
              la lucrurile îng˘aduite celor nou-veni¸ti, care trebuie convin¸si în mod
            
            
              treptat s˘a-¸si îndrepte obiceiurile primejdioase. Unii dintre lucr˘atori,
            
            
              ca ¸si copiii lui Israel, îng˘aduie gustului pervertit ¸si obiceiurilor înve-
            
            
              chite de îng˘aduin¸t˘a s˘a pretind˘a victorie. Ei tânjesc, ca ¸si Israelul din
            
            
              vechime, dup˘a prazul ¸si usturoiul din Egipt. To¸ti cei care lucreaz˘a
            
            
              la aceast˘a institu¸tie trebuie s˘a adere cu stricte¸te la legile vie¸tii ¸si ale
            
            
              s˘an˘at˘a¸tii ¸si s˘a nu încurajeze obiceiuri rele prin exemplul lor la al¸tii
            
            
              care au venit la sanatoriu pentru îns˘an˘ato¸sire.
            
            
              Angaja¸tii nu au dreptul s˘a consume biscui¸ti, nuci, stafide, cur-
            
            
              male, zah˘ar, portocale sau fructe de orice fel; c˘aci în primul rând,
            
            
              mâncând astfel de lucruri între mese, a¸sa cum se face în general,
            
            
              ei î¸si v˘at˘ama organele digestive. Nici un fel de hran˘a nu trebuie s˘a
            
            
              treac˘a de buze între mesele obi¸snuite. Din nou spun, cei care se fac
            
            
              p˘arta¸si la aceste lucruri î¸si însu¸sesc ceea ce nu le apar¸tine. Ispita de
            
            
              a gusta din mâncarea pe care o mânuiesc este continuu înaintea lor;
            
            
              prin aceasta, ei au o ocazie excelent˘a de a-¸si controla apetitul. Îns˘a
            
            
              hrana pare s˘a fie din bel¸sug, iar ei uit˘a c˘a aceasta reprezint˘a o mare
            
            
              valoare b˘aneasc˘a. Când unul, când altul î¸si îng˘aduie cu nes˘abuin¸t˘a
            
            
              obiceiul de a gusta ¸si a se servi singuri, pân˘a ce î¸si închipuie c˘a nu
            
            
              este p˘acat a face a¸sa ceva.
            
            
              To¸ti trebuie s˘a se fereasc˘a a împ˘art˘a¸si acest punct de vedere, c˘aci
            
            
              în acest fel con¸stiin¸ta se toce¸ste. Cineva poate s˘a gândeasc˘a astfel:
            
            
              „Pu¸tinul pe care l-am luat eu nu valoreaz˘a prea mult“; îns˘a se pune
            
            
              [409]
            
            
              întrebarea: Oare faptul c˘a a fost o cantitate mic˘a mic¸soreaz˘a cu ceva
            
            
              fapta p˘ac˘atoas˘a respectiv˘a? Din nou spun, pu¸tinul pe care Îl ia o
            
            
              persoan˘a poate c˘a nu valoreaz˘a prea mult, îns˘a, dac˘a sunt cinci care
            
            
              fac la fel, sunt luate cinei por¸tii mici. Apoi zece, dou˘azeci ¸si chiar
            
            
              mai mul¸ti pot presupune acela¸si lucru pân˘a ce, în fiecare zi, lucr˘atorii
            
            
              vor putea, spre r˘aul lor, s˘a-¸si însu¸seasc˘a multe por¸tii mici de care nu
            
            
              437