Evlavia ¸si s˘an˘atatea
            
            
              667
            
            
              la strig˘atele lor. Domnul î¸si întoarce fa¸ta împotriva celor r˘ai ca s˘a
            
            
              le ¸stearg˘a pomenirea de pe p˘amânt. Când strig˘a cei f˘ar˘a prihan˘a,
            
            
              Domnul aude ¸si-i scap˘a din toate necazurile lor“ (
            
            
              Psalmii 34, 12-17
            
            
              ).
            
            
              Facerea de bine — cel mai bun medicament
            
            
              Con¸stienta facerii de bine este cel mai bun medicament pentru
            
            
              trupurile ¸si min¸tile bolnave. Binecuvântarea special˘a a lui Dumnezeu
            
            
              pe care o are cel ce o prime¸ste este s˘an˘atate ¸si putere. Acela care are
            
            
              pace ¸si mul¸tumire în minte în rela¸tia sa cu Dumnezeu este pe calea
            
            
              spre s˘an˘atate. A fi con¸stient c˘a ochiul lui Dumnezeu este asupra
            
            
              noastr˘a ¸si c˘a urechea Lui ne ascult˘a rug˘aciunile este într-adev˘ar o
            
            
              satisfac¸tie. S˘a ¸stim c˘a avem un Prieten care nu d˘a gre¸s niciodat˘a,
            
            
              c˘aruia ne putem încredin¸ta toate secretele sufletului, este o fericire
            
            
              pe care cuvintele nu o pot exprima niciodat˘a. Cei ale c˘aror facult˘a¸ti
            
            
              morale sunt întunecate de boal˘a nu sunt cei care pot prezenta în mod
            
            
              corect via¸ta cre¸stin˘a sau frumuse¸tea sfin¸teniei. Prea adesea, ei sunt
            
            
              aprin¸si de fanatism ¸si sunt indiferen¸ti sau mâhni¸ti, apatici.
            
            
              Cei care nu simt c˘a este o îndatorire religioas˘a aceea de a-¸si
            
            
              disciplina mintea spre a z˘abovi asupra unor subiecte optimiste, de
            
            
              obicei, vor fi g˘asi¸ti într-una din cele dou˘a extreme: fie vor fi în culmea
            
            
              fericirii, datorit˘a distrac¸tiilor necontenite, îng˘aduindu-¸si conversa¸tii
            
            
              [629]
            
            
              frivole, râsete ¸si glume, fie vor fi deprima¸ti, având încerc˘ari mari
            
            
              ¸si lupte în minte, considerând c˘a doar pu¸tini sunt cei ce au trecut
            
            
              vreodat˘a prin ceea ce trec ei ca s˘a poat˘a în¸telege. Aceste persoane,
            
            
              de¸si sus¸tin c˘a sunt cre¸stini, î¸si am˘agesc propriile suflete...
            
            
              Lenevia ¸si descurajarea
            
            
              Sentimentele de descurajare vin adesea atunci când exist˘a prea
            
            
              mult timp liber. Mâinile ¸si mintea trebuie sa fie ocupate cu lucru
            
            
              util, u¸surând poverile semenilor; iar cei care sunt ocupa¸ti în acest fel
            
            
              vor avea ¸si ei în¸si¸si aceste foloase. Lenevia ofer˘a timpul de a z˘abovi
            
            
              asupra unor necazuri imaginare; ¸si adesea, cei care nu au greut˘a¸ti ¸si
            
            
              încerc˘ari reale le vor împrumuta din viitor.
            
            
              Sub masca religiei exist˘a mult˘a în¸sel˘aciune. Patimile st˘apânesc
            
            
              mintea multora care au ajuns destr˘ab˘ala¸ti în gând ¸si sim¸t˘amânt ca ur-
            
            
              mare a „mândriei, vie¸tuirii în bel¸sug ¸si trând˘aviei“ (
            
            
              Ezechiel 16,49
            
            
              ).