Basic HTML Version
156
Schi¸te din via¸ta mea
ei de lucrarea pe care Dumnezeu o înf˘aptuia pentru el. Dup˘a câteva
zile, eram din nou la Battle Creek, dup˘a o absen¸t˘a de aproape trei
luni. În Sabatul din 16 martie, so¸tul meu a vorbit cu claritate ¸si cu
putere, iar eu de asemenea mi-am prezentat m˘arturia cu u¸surin¸ta
obi¸snuit˘a.
M-am întors acas˘a la Battle Creek, ca un copil trist, care avea
nevoie de mângâiere ¸si de încurajare. Dar, la întoarcere, ne-am con-
fruntat cu ni¸ste rapoarte care nu aveau nici o leg˘atur˘a cu adev˘arul.
Am fost umili¸ti pân˘a la p˘amânt ¸si mai întrista¸ti decât se poate ex-
prima în cuvinte.
În aceast˘a stare de lucruri, am plecat pentru a participa la o
întrunire planificat˘a la Monterey. În timpul c˘al˘atoriei, am încercat s˘a-
mi dau seama de ce fra¸tii nu în¸telegeau lucrarea noastr˘a. Eram destul
de sigur˘a c˘a, atunci când îi vom întâlni, vor reu¸si s˘a în¸teleag˘a spiritul
de care eram condu¸si ¸si credeam c˘a Duhul lui Dumnezeu va lucra
în inima lor, a¸sa cum lucrase în inima noastr˘a, umilii S˘ai slujitori,
unindu-ne gândurile ¸si sentimentele. Dar, în loc s˘a se întâmple a¸sa,
am fost privi¸ti cu neîncredere ¸si suspiciune, lucru care mi-a produs
cea mai mare nedumerire pe care am sim¸tit-o vreodat˘a.
Încrederea în Dumnezeu
În timp ce gândeam astfel, un fragment din viziunea pe care o
primisem la Rochester, N.Y., mi-a trecut prin minte ca un fulger ¸si
[176]
i-am relatat-o imediat so¸tului meu.
Mi s-a ar˘atat un pâlc de copaci stând unul lâng˘a altul, în form˘a
de cerc. Pe trunchiul copacilor se ag˘a¸taser˘a ramurile unei vi¸te de
vie, care se uneau la vârfuri, formând un umbrar. Îndat˘a dup˘a aceea,
am v˘azut copacii leg˘anându-se înainte ¸si înapoi, ca ¸si când ar fi fost
mi¸sca¸ti de un vânt puternic. Ramurile vi¸tei au fost smulse de pe
trunchi, una dup˘a alta, pân˘a când via s-a desprins de pe copaci, cu
excep¸tia câtorva ml˘adi¸te care r˘am˘aseser˘a ag˘a¸tate de ramurile aflate
în partea de jos. Atunci a venit cineva, a smuls ml˘adi¸tele r˘amase ¸si
le-a l˘asat împr˘a¸stiate pe p˘amânt.
Mul¸ti au trecut pe acolo ¸si au privit cu mil˘a vi¸ta de vie, iar eu
a¸steptam ner˘abd˘atoare s˘a v˘ad dac˘a va exista o mân˘a prietenoas˘a care
s˘a le ridice, dar nu s-a oferit nimeni s˘a ajute. Am întrebat de ce nu a
ridicat nimeni vi¸ta de vie. Atunci, am v˘azut un înger apropiindu-se