166
Schi¸te din via¸ta mea
Unii dintre fra¸tii no¸stri fuseser˘a prea rigizi în tratarea celor gre¸si¸ti
¸si prea aspri în exprimare. Când unii nu au vrut s˘a accepte sfatul
lor ¸si s-au îndep˘artat de ei, fra¸tii au fost înclina¸ti s˘a spun˘a: „Ei bine,
dac˘a vor s˘a plece, s˘a-i l˘as˘am s˘a plece“. În timp ce a¸sa-zi¸sii urma¸si ai
lui Isus manifestau o lips˘a atât de mare în ce prive¸ste compasiunea,
îndelunga r˘abdare ¸si amabilitatea Sa, aceste suflete s˘armane, gre¸site,
lipsite de experien¸t˘a ¸si lovite de Satana erau destinate unui e¸sec sigur
în p˘astrarea credin¸tei. Oricât de mari ar fi p˘acatele ¸si gre¸selile celui
c˘azut, fra¸tii no¸stri trebuie s˘a înve¸te s˘a manifeste nu numai duio¸sia
Marelui P˘astor, ci ¸si grija neobosit˘a ¸si iubirea pentru oaia s˘arman˘a
¸si r˘at˘acit˘a. Pastorii no¸stri lucreaz˘a din greu ¸si predic˘a s˘apt˘amân˘a
dup˘a s˘apt˘amân˘a, bucurându-se de cele câteva suflete care accept˘a
adev˘arul. Cu toate acestea, ni¸ste fra¸ti cu o gândire pripit˘a ¸si aspr˘a pot
distruge în numai cinci minute întreaga lor lucrare, îng˘aduindu-¸si s˘a
cultive sim¸t˘aminte care îi îndeamn˘a la cuvinte ca acestea: „Ei bine,
dac˘a vor s˘a plece, s˘a-i l˘as˘am s˘a plece“.
[187]
Am ajuns la concluzia c˘a nu putem face nimic pentru oile r˘at˘acite
din apropierea noastr˘a, pân˘a când nu vom corecta mai întâi gre¸selile
multora dintre membrii bisericii. Ace¸stia l˘asaser˘a sufletele s˘armane
s˘a se îndep˘arteze, f˘ar˘a a sim¸ti vreo povar˘a pentru ele. Am scris
m˘arturii precise, nu numai pentru cei care gre¸siser˘a grav, ajungând
astfel în afara bisericii, ci ¸si pentru acei membri din interior, care
gre¸siser˘a la fel de mult, prin faptul c˘a nu au plecat în c˘autarea oilor
pierdute.
Oaia pierdut
Domnul le adreseaz˘a celor gre¸si¸ti, slabi ¸si ¸sov˘aitori ¸si chiar celor
care s-au îndep˘artat de adev˘ar o chemare special˘a de a se întoarce
în staul. Dar mul¸ti nu au înv˘a¸tat c˘a este datoria lor s˘a mearg˘a în
c˘autarea acestor oi pierdute.
Fariseii murmurau, spunând c˘a Isus îi accept˘a pe vame¸si ¸si pe
p˘ac˘ato¸sii de rând ¸si st˘a la mas˘a cu ei. În neprih˘anirea lor, ei îi dispre-
¸tuiau pe acei p˘ac˘ato¸si s˘armani, care ascultau cu bucurie cuvintele lui
Isus. Pentru a mustra acest spirit al c˘arturarilor ¸si al Facsimil dintr-o
pagin˘a a unei scrisori trimise de sora White din Oakland, Cal., pe
data de 12 mai 1876, so¸tului ei care participa la o
întâlnire de tab˘ar˘a în est.