Basic HTML Version
206
Schi¸te din via¸ta mea
În tot timpul acestei adun˘ari de tab˘ar˘a, am sim¸tit c˘a Domnul se
afl˘a foarte aproape de mine. La încheiere, am fost extrem de obosit˘a,
dar lini¸stit˘a în Domnul. A fost o perioad˘a de munc˘a eficient˘a, care a
înt˘arit biserica în lupta ei pentru ap˘ararea adev˘arului.
În duminica de dup˘a adunarea de tab˘ar˘a, în timpul dup˘a-amiezii,
am vorbit într-o pia¸t˘a public˘a despre simplitatea religiei Evangheliei.
Un serviciu religios la închisoare
În timpul ¸sederii mele în Oregon, am vizitat închisoarea din
Salem, înso¸tit˘a de fratele ¸si sora Carter ¸si de sora Jordan. Când a
[233]
sosit timpul pentru serviciul religios, am fost condu¸si într-o capel˘a
înviorat˘a de o atmosfer˘a pl˘acut˘a ¸si luminoas˘a ¸si de un aer curat ¸si
proasp˘at. La semnalul clopo¸telului, doi b˘arba¸ti au deschis por¸tile
mari de fier ¸si în înc˘apere a intrat o mul¸time de de¸tinu¸ti. Por¸tile au
fost încuiate ¸si, pentru prima dat˘a în via¸t˘a, m-am aflat între zidurile
unei închisori.
M˘a a¸steptasem s˘a v˘ad o mul¸time de priviri resping˘atoare, dar
am fost pl˘acut dezam˘agit˘a. Mul¸ti dintre de¸tinu¸ti p˘areau inteligen¸ti,
iar unii erau oameni talenta¸ti. To¸ti erau îmbr˘aca¸ti în uniforme de
închisoare, învechite, dar curate, p˘arul le era piept˘anat ¸si ghetele,
lustruite. În timp ce priveam diferitele chipuri din fa¸ta mea, m˘a
gândeam: „Fiecare dintre ace¸sti oameni a fost înzestrat cu daruri ¸si
talente deosebite în scopul de a fi folosite spre slava lui Dumnezeu ¸si
pentru binele lumii, dar ei au dispre¸tuit darurile Cerului, le-au irosit
¸si le-au folosit gre¸sit“. M˘a uitam la tinerii de optsprezece, dou˘azeci,
treizeci de ani ¸si m˘a gândeam la mamele lor nefericite ¸si la durerea ¸si
remu¸scarea lor amar˘a. Inimile multora dintre aceste mame fuseser˘a
zdrobite, din cauza c˘aii gre¸site pe care au mers copiii lor.
Dup˘a ce fiecare ¸si-a ocupat locul, fratele Carter a anun¸tat un imn.
To¸ti aveau c˘ar¸ti ¸si au început s˘a cânte cu toat˘a inima. Unul dintre ei,
care era muzician, cânta la org˘a. Apoi am fost solicitat˘a s˘a rostesc
rug˘aciunea de deschidere, dup˘a care au cântat din nou cu to¸tii. Am
vorbit din cuvintele lui Ioan: „Vede¸ti ce dragoste ne-a ar˘atat Tat˘al, s˘a
ne numim copii ai lui Dumnezeu! ¸Si suntem. Lumea nu ne cunoa¸ste,
pentru c˘a nu L-a cunoscut nici pe El. Preaiubi¸tilor, acum suntem
copii ai lui Dumnezeu. ¸Si ce vom fi, nu s-a ar˘atat înc˘a. Dar ¸stim c˘a,
atunci când Se va ar˘ata El, vom fi ca El, pentru c˘a Îl vom vedea a¸sa
[234]