Basic HTML Version
374
Schi¸te din via¸ta mea
Activitatea de scriere
Coresponden¸ta particular˘a a sorei White este plin˘a de referiri la
manuscrisele c˘ar¸tilor la care a lucrat cu drag ¸si f˘ar˘a r˘agaz. În peri-
oada în care s-a aflat în Europa, ea a dezvoltat con¸tinutul lucr˘arilor
Great Controversy ¸si The Life of Christ. Dup˘a publicarea edi¸tiei din
1888 a c˘ar¸tii Controversy, în 1890 a scris volumul asociat Patriarchs
and Prophets. În 1892 a ap˘arut Steps to Christ, în 1893, Gospel
Workers ¸si în 1896, Thoughts from the Mount of Blessing. Cea mai
mare lucrare literar˘a a ei, The Desire of Ages, a ocupat majoritatea
timpului petrecut în c˘al˘atoria din Australasia ¸si a fost publicat˘a în
1898.
[432]
În anul 1900, când au ap˘arut Christ Object Lessons ¸si Testimo-
nies for the Church, volumul 6, unii dintre prietenii ei au crezut c˘a
eforturile uria¸se depuse în preg˘atirea manuscriselor pentru publi-
carea sub form˘a de carte se apropiaser˘a de final. Dar nu a fost a¸sa.
Ea a continuat s˘a simt˘a responsabilitatea serioas˘a de a scrie. Un
sentiment cople¸sitor al nevoii lumii care piere ¸si al nevoii multora
care pretindeau a fi supu¸sii Regelui Emanuel a determinat-o s˘a lu-
creze mai departe, în efortul st˘aruitor de a le oferi celorlal¸ti ceva din
bucuria ¸si pacea care îi umpleau sufletul. Iat˘a o declara¸tie a sorei
White, din 1902, pe când îi scria unui prieten despre înaltul standard
pe care trebuie s˘a-l ating˘a credincio¸sii cre¸stini:
„Oh, ce este acolo ar trebui s˘a-i con¸stientizeze de r˘aspunderea pe
care o au de a fi asemenea lui Hristos în vorbire ¸si fapte! Dac˘a nu re-
u¸sesc prin vorbire, m˘a voi str˘adui s˘a trezesc prin scrieri sim¸turile lor
adormite. Sentimentul cople¸sitor al responsabilit˘a¸tii pune st˘apânire
pe mine într-o asemenea m˘asur˘a, încât m˘a simt împov˘arat˘a ca un
car plin cu snopi, dar nu doresc ca acest sentiment al obliga¸tiei mele
fa¸t˘a de Înalta Putere s˘a devin˘a mai pu¸tin intens. Acea Prezen¸t˘a este
neîncetat cu mine, afirmându- ¸Si autoritatea suprem˘a ¸si chemându-
m˘a s˘a dau socoteal˘a pentru serviciul pe care îl aduc sau îl evit.“ —
Scrisoare nepublicat˘a, 9 decembrie 1902
„Domnul îmi porunce¸ste s˘a vorbesc, ¸si aceasta trebuie s˘a fac“,
declara în continuare sora White, sim¸tindu-se împov˘arat˘a peste m˘a-
sur˘a de responsabilitatea ei în calitate de sol ales. „Mi s-a cerut s˘a-mi
vestesc m˘arturia cu «fermitatea autorit˘a¸tii».“ (
Idem, 7 decembrie
1902
) Iar într-un alt mesaj, scris în aceea¸si lun˘a, ea spunea: