Basic HTML Version
Serviciul religios comemorativ de la Richmond
397
de c˘atre medici de repetate ori, ¸si-a redobândit s˘an˘atatea în mod
miraculos.
Sora White ¸si-a încetat activitatea a¸sa cum a început-o — s˘arac˘a
în privin¸ta bunurilor p˘amânte¸sti. Veniturile provenite din c˘ar¸ti — o
sum˘a destul de considerabil˘a — au fost d˘aruite f˘ar˘a re¸tineri pentru
sprijinirea institu¸tiilor aflate în nevoie ¸si pentru s˘araci. Inima ei a
fost întotdeauna comp˘atimitoare, iar mâinile ei au slujit adesea celor
suferinzi ¸si bolnavi. . .
[460]
Influen¸ta vie¸tii sorei White nu se stinge. Înv˘a¸t˘aturile ¸si mustr˘arile
ei directe i-au creat du¸smani. A fost tratat˘a cu r˘autate ¸si criticat˘a.
Dar cei care o cunosc bine pot s˘a judece via¸ta ei. A fost o fiin¸t˘a
omeneasc˘a, supus˘a tuturor sl˘abiciunilor ¸si limit˘arilor omene¸sti, dar
a g˘asit în Domnul Hristos, un Mântuitor ¸si un Ajutor pre¸tios. El a
chemat-o s˘a aduc˘a la îndeplinire o lucrare cât se poate de nepopular˘a,
iar ea a r˘aspuns. Dumnezeu a folosit-o într-o manier˘a m˘area¸t˘a. Sora
White a fost cu adev˘arat o mam˘a în Israel.
Domnul nostru cel binecuvântat a dat glas cele mai lini¸stitoare
judec˘a¸ti cu privire la inima omeneasc˘a, atunci când a spus c˘a un
pom se cunoa¸ste dup˘a roade. În lumina acestor cuvinte, via¸ta sorei
noastre ¸si influen¸ta ei binecuvântat˘a asupra tuturor celor care au tr˘ait
în apropierea ei constituie o m˘arturie a caracterului ¸si lucr˘arii ei.“
Pentru predica de dup˘a citirea schi¸tei biografice, fratele E. E.
Andross a ales ca text biblic, versetul: „Ferice de acum încolo de
mor¸tii care mor în Domnul!“ — „Da“, zice Duhul; „ei se vor odihni
de ostenelile lor, c˘aci faptele lor îi urmeaz˘a!“
„Aceste cuvinte ale Scripturii nu pot vorbi despre nimeni alt-
cineva“, a declarat vorbitorul, „mai bine ca despre iubita noastr˘a
sor˘a. Totu¸si, în circumstan¸te ca acestea, inimile noastre tânjesc dup˘a
diminea¸ta glorioas˘a a învierii. Vrem s˘a ¸stim c˘a moartea va fi nimicit˘a
¸si cei care dorm se vor trezi. Oricât de binecuvântat˘a ar fi fost via¸ta
celei care a plecat, dorim s˘a ¸stim c˘a iubita noastr˘a sor˘a va învia
pentru o nemurire glorioas˘a. Domnul nu ne-a l˘asat s˘a ne întrist˘am ca
unii care nu au nici o speran¸t˘a. «Îi voi r˘ascump˘ara din mâna locuin¸tei
mor¸tilor», scrie profetul; «îi voi izb˘avi de la moarte. Moarte, unde î¸ti
este ciuma? Locuin¸t˘a a mor¸tilor, unde î¸ti este nimicirea?» Ce cuvinte
binecuvântate!...
[461]
Înc˘a o dat˘a, citesc cuvintele profetului Isaia, a¸sa cum sunt scrise
în cel de-al dou˘azeci ¸si ¸saselea capitol: «S˘a învie dar mor¸tii T˘ai! S˘a