Basic HTML Version
80
Schi¸te din via¸ta mea
lovit˘a de mu¸tenie, dar mi s-a spus c˘a, în mai pu¸tin de dou˘azeci ¸si
patru de ore, voi fi eliberat˘a. Cineva ¸tinea înaintea ochilor mei o
t˘abli¸t˘a pe care erau scrise cu litere de aur capitolele ¸si versetele a
cincizeci de texte din Scriptur˘a.
Dup˘a ce am ie¸sit din viziune, am f˘acut semn s˘a mi se aduc˘a o
t˘abli¸t˘a ¸si am scris c˘a sunt mut˘a. De asemenea, am scris ce v˘azusem
¸si faptul c˘a doresc Biblia cea mare. Am luat Biblia în mân˘a ¸si am
început s˘a o r˘asfoiesc, deschizând-o la textele pe care le v˘azusem
pe t˘abli¸t˘a [
Not˘a. — Pentru consultarea acestor texte, vezi
Early
Writings, 24-31
,edi¸tia nou˘a.
].
Tot restul zilei, am fost incapabil˘a s˘a vorbesc. În diminea¸ta ur-
m˘atoare, devreme, sufletul mi-a fost umplut de bucurie ¸si limba mi-a
fost dezlegat˘a pentru a rosti laude la adresa lui Dumnezeu. Dup˘a
aceea, nu am mai îndr˘aznit s˘a m˘a îndoiesc de puterea lui Dumnezeu
sau s˘a m˘a opun ei nici m˘acar o singur˘a clip˘a, oricare ar fi fost p˘arerea
altora despre mine.
[90]
Pân˘a la acea dat˘a nu putusem s˘a scriu. Mâna îmi tremura atât
de tare, încât nu eram în stare s˘a mânuiesc instrumentul de scris. În
timpul viziunii, îngerul mi-a poruncit s˘a scriu ce mi se descoperise.
Eu am ascultat ¸si am început s˘a scriu îndat˘a. Nervii mei au fost
înt˘ari¸ti ¸si, din ziua aceea ¸si pân˘a ast˘azi, mâna mi-a fost sigur˘a.
Îndemnuri la credincio¸sie
Îmi era foarte greu s˘a le spun celor gre¸si¸ti ce mi se descoperea cu
privire la ei. Faptul c˘a îi vedeam tulbura¸ti ¸si întrista¸ti îmi producea o
mare suferin¸t˘a. Când eram nevoit˘a s˘a vestesc soliile, adesea încercam
s˘a le îndulcesc pentru a le face s˘a par˘a cât se poate de favorabile
pentru persoana în cauz˘a, iar apoi sim¸team nevoia s˘a m˘a retrag în
singur˘atate ¸si plângeam în agonie sufleteasc˘a. M˘a uitam la cei care
p˘areau s˘a nu aib˘a nici o alt˘a r˘aspundere în afar˘a de grija pentru
propriul suflet ¸si m˘a gândeam c˘a, dac˘a a¸s fi fost în situa¸tia lor, nu a¸s
fi murmurat. Nu îmi era u¸sor s˘a le adresez oamenilorm˘arturiile clare
¸si t˘aioase pe care mi le încredin¸ta Dumnezeu pentru ei. Urm˘aream
cu ner˘abdare rezultatele ¸si, dac˘a persoanele mustrate nu acceptau
solia ¸si dup˘a aceea se opuneau adev˘arului, în mintea mea ap˘areau
o mul¸time de întreb˘ari: Oare am transmis solia a¸sa cum trebuia?
Oare nu ar fi existat ¸si alte modalit˘a¸ti de a le salva? A¸sa c˘a sufletul