Basic HTML Version
190
Tragedia veacurilor
gravei r˘aspunderi a pozi¸tiei lui, dorind s˘a se devoteze în continuare
studiului. Îns˘a insisten¸tele sincere ale prietenilor l-au ajutat în cele
din urm˘a s˘a aleag˘a partea cea bun˘a. „Este un lucru minunat“, spunea
el, „ca cineva cu o origine atât de umil˘a s˘a fie în˘al¸tat la o atât de
mare demnitate“ (Wylie, b.13, cap.9).
În mod lini¸stit, Calvin ¸si-a început lucrarea, iar cuvintele îi erau
ca roua ce învioreaz˘a p˘amântul. P˘ar˘asise Parisul ¸si acum se afla
într-un or˘a¸sel de provincie sub protec¸tia prin¸tesei Margareta, care,
din dragoste pentru Evanghelie, î¸si întinsese protec¸tia asupra uce-
nicilor acesteia. Calvin era înc˘a tân˘ar, cu un comportament amabil
¸si lipsit de preten¸tii. Lucrarea lui a început cu oamenii în c˘aminele
[222]
lor. Înconjurat de membrii familiei, el citea Biblia ¸si descoperea
adev˘arurile mântuirii. Aceia care auzeau solia duceau vestea cea
bun˘a ¸si altora ¸si în scurt˘a vreme înv˘a¸t˘atorul Calvin a pornit, a trecut
în afara ora¸sului, în c˘atunele ¸si ora¸sele din jur. El g˘asea intrare atât
în castele, cât ¸si în colibe ¸si înainta punând temelia bisericilor care
urmau s˘a depun˘a o m˘arturie neînfricat˘a în favoarea adev˘arului.
Peste câteva luni se afla iar˘a¸si la Paris. În cercul înv˘a¸ta¸tilor ¸si
studen¸tilor domnea o agita¸tie neobi¸snuit˘a. Studiul limbilor vechi îi
condusese pe oameni la Biblie ¸si mul¸ti, ale c˘aror inimi nu fuseser˘a
atinse de adev˘arurile ei, le puneau continuu în discu¸tie ¸si chiar
se luptau cu ap˘ar˘atorii romanismului. Calvin, de¸si era un lupt˘ator
aprig în domeniul disputei teologice, avea de îndeplinit o misiune
mai înalt˘a decât aceea a scolasticilor zgomoto¸si. Min¸tile oamenilor
fuseser˘a trezite ¸si acum venise timpul s˘a li se descopere adev˘arul. În
timp ce s˘alile universit˘a¸tii erau pline de zgomotul disputei teologice,
Calvin î¸si croise drum din cas˘a în cas˘a, deschizând Biblia înaintea
oamenilor ¸si vorbindu-le despre Hristos ¸si El crucificat.
În providen¸ta lui Dumnezeu, Parisul trebuia s˘a primeasc˘a o nou˘a
invita¸tie de a primi Evanghelia. Chemarea lui Lefˇcvre ¸si cea a lui
Farel fuseser˘a respinse, dar solia trebuia s˘a fie auzit˘a din nou de
c˘atre toate clasele din marea metropol˘a. Pe de alt˘a parte, regele,
influen¸tat fiind de considerente politice, nu se a¸sezase cu totul de
partea Romei pentru a lupta împotriva Reformei. Margareta mai
nutrea înc˘a n˘adejdea c˘a protestantismul avea s˘a triumfe în Fran¸ta. Ea
era hot˘arât˘a ca aceast˘a credin¸t˘a reformat˘a s˘a fie predicat˘a în Paris.
În absen¸ta regelui, ea a poruncit unui pastor protestant s˘a predice
în bisericile ora¸sului. Dar când demnitarii papali au interzis aceast˘a