Page 238 - Tragedia veacurilor

Basic HTML Version

234
Tragedia veacurilor
vr˘ajm˘a¸siei împotriva lui Hristos n-a fost manifestat în chip mai iz-
bitor. În nici o alt˘a ¸tar˘a n-a întâmpinat adev˘arul o împotrivire mai
crud˘a ¸si mai insuportabil˘a. În persecu¸tia pe care Fran¸ta a declan¸sat-
o asupra m˘arturisitorilor Evangheliei, ea L-a r˘astignit pe Domnul
Hristos în persoana ucenicilor S˘ai.
Veac dup˘a veac fusese v˘arsat sângele sfin¸tilor. În timp ce val-
denzii î¸si d˘adeau via¸ta în mun¸tii Piemontului „pentru Cuvântul lui
Dumnezeu ¸si pentru m˘arturia lui Isus Hristos“, o m˘arturie asem˘a-
n˘atoare în favoarea adev˘arului era dat˘a de fra¸tii lor albigenzi în
Fran¸ta. Iar în zilele Reformei, adep¸tii ei au fost da¸ti mor¸tii în chinuri
groaznice. Regi ¸si nobili, doamne de origine înalt˘a ¸si fete delicate,
mândria ¸si noble¸tea na¸tiunii, ¸si-au desf˘atat privirile cu suferin¸tele
martirilor lui Isus. Hugheno¸tii cei curajo¸si, luptând pentru acele
drepturi pe care sufletul omenesc le socote¸ste cele mai sfinte, ¸si-au
v˘arsat sângele pe multe câmpuri de b˘ataie. Protestan¸tii care erau
sco¸si în afara legii, pe capul lor fiind pus un premiu, erau vâna¸ti ca
fiarele s˘albatice.
„Biserica din pustie“, pu¸tinii urma¸si ai vechilor cre¸stini care mai
r˘am˘aseser˘a în Fran¸ta în secolul XVIII, ascunzându-se în mun¸tii din
sud, ¸tineau înc˘a credin¸ta p˘arin¸tilor lor. Când îndr˘azneau s˘a se întâl-
neasc˘a noaptea pe coastele mun¸tilor sau în lumini¸suri singuratice,
erau urm˘ari¸ti de osta¸si ¸si târâ¸ti în sclavie pe via¸t˘a la galere. Cei
mai cura¸ti, cei mai nobili ¸si distin¸si, cei mai inteligen¸ti b˘arba¸ti ai
Fran¸tei erau lega¸ti în lan¸turi, în chinuri groaznice, între ho¸ti ¸si asasini
(vezi Wylie, b.22, cap.6). Al¸tii, trata¸ti mai cu mil˘a, erau împu¸sca¸ti cu
sânge rece, în timp ce, neînarma¸ti ¸si neajutora¸ti, c˘adeau în genunchi
la rug˘aciune. Sute de oameni în vârst˘a, femei f˘ar˘a ap˘arare ¸si copii
[272]
nevinova¸ti erau l˘asa¸ti mor¸ti la locul lor de întâlnire. Str˘ab˘atând mun-
¸tii sau p˘adurile unde obi¸snuiau s˘a se adune ei, nu era ceva neobi¸snuit
ca „la fiecare pas s˘a se g˘aseasc˘a trupuri moarte împunse de sabie ¸si
pres˘arate pe paji¸sti ¸si corpuri spânzurate atârnând de copaci“. ¸Tara
lor, pustiit˘a de sabie, de secure ¸si de rug, „a fost transformat˘a într-un
pustiu imens, întunecat“. „Aceste atrocit˘a¸ti n-au fost decretate în
evul mediu, ci în epoca str˘alucit˘a a lui Ludovic al XIV-lea. Atunci
când era cultivat˘a ¸stiin¸ta, literatura se dezvolta, teologii de la curte
¸si din capital˘a erau oameni înv˘a¸ta¸ti ¸si elocven¸ti ¸si se l˘audau în mare
m˘asur˘a c˘a sunt plini de darul blânde¸tii ¸si al milei.“ (
Idem
, b.22,
cap.7)