Basic HTML Version
Vestitorii dimine¸tii
265
erau f˘ar˘a excep¸tie acelea care ar˘atau c˘a întunericul era în acord cu
profe¸tia Scripturii.... Întunericul a fost foarte dens la scurt˘a vreme
dup˘a ora 11.“ (
The Essex Antiquarian
, April 1899, vol. 3, nr. 4, pp.
53.54). Într-o mare parte a ¸t˘arii întunericul a fost atât de mare în
timpul zilei, încât oamenii n-au putut vedea cât este ceasul, n-au
putut mânca ¸si nici nu ¸si-au putut îndeplini treburile lor casnice f˘ar˘a
lumina lumân˘arilor.
Întinderea acestei întunecimi a fost extraordinar˘a. A fost v˘azut˘a
cu mult mai spre r˘as˘arit decât la Falmouth. C˘atre apus, ea a ajuns
la cea mai îndep˘artat˘a parte din Connecticut ¸si la Albany. Spre sud,
a fost observat˘a de-a lungul ¸t˘armului m˘arii, iar spre nord la limita
pân˘a la care se întind a¸sez˘arile americane (William Gordon,
History
of the Rise, Progress, and Establishment of the Independence of the
U.S.A
, vol. 3, p. 57).
Întunecimea intens˘a a zilei a fost urmat˘a, cu o or˘a sau dou˘a
înainte de c˘aderea serii, de un cer în parte curat, iar soarele a ap˘arut
cu toate c˘a era înc˘a voalat de o cea¸t˘a întunecat˘a ¸si deas˘a.
[308]
„Dup˘a apusul soarelui, norii s-au îngr˘am˘adit ¸si s-a întunecat
foarte repede.... Nici întunericul nop¸tii n-a fost mai pu¸tin obi¸snuit
¸si mai pu¸tin înfrico¸s˘ator decât acela al zilei; cu toate c˘a era aproape
lun˘a plin˘a, nu se putea vedea nici un obiect decât cu ajutorul unei
lumini artificiale care, atunci când era privit˘a din casele învecinate
¸si din alte locuri îndep˘artate, p˘area ca un întuneric egiptean prin
care abia puteau p˘atrunde razele.“ (Isaiah Thomas,
Massachusetts
Spy; or, American Oracle of Liberty
, vol. 10, nr. 472, May 25, 1780).
Un martor ocular al acestei scene spunea: „Nu puteam s˘a în¸teleg
c˘a, dac˘a orice corp luminos din univers ar fi fost îmbr˘acat într-o
întunecime de nep˘atruns sau ¸si-ar fi încetat existen¸ta, întunericul
n-ar fi fost mai complet“. (Scrisoarea trimis˘a de Dr. Samuel Tenney,
din Exeter, New Hampshire. December 1785, în Massachusetts,
Historical Society Collections, 1792, prima serie, vol. 1, p. 97). Cu
toate c˘a la ora nou˘a în seara aceea r˘as˘arise luna ¸si era aproape plin˘a,
„n-a avut puterea s˘a risipeasc˘a umbrele mor¸tii“. Dup˘a miezul nop¸tii
întunericul a disp˘arut, iar luna, când a fost v˘azut˘a imediat dup˘a aceea,
avea culoarea sângelui.
Ziua de 19 mai 1780 a r˘amas în istorie ca „Ziua întunecoas˘a“.
Din vremea lui Moise n-a mai fost o întunecime de aceea¸si densitate,
întindere ¸si durat˘a, care s˘a fi fost înregistrat˘a vreodat˘a. ¸Si întreaga