292
Tragedia veacurilor
neprih˘anirii, tot astfel în zilele lui Miller mul¸ti, chiar dintre aceia care
se socoteau din poporul lui Dumnezeu, ¸si-au b˘atut joc de cuvintele
de avertizare.
Dar de ce oare înv˘a¸t˘atura ¸si predicarea celei de a doua veniri a
lui Hristos nu au fost bine primite de biseric˘a? În timp ce pentru
cei nelegiui¸ti venirea Domnului aduce vai ¸si dezam˘agire, pentru cel
neprih˘anit este înc˘arcat˘a de bucurie ¸si n˘adejde. Acest mare adev˘ar
fusese mângâierea celor credincio¸si ai lui Dumnezeu în toate veacu-
rile; de ce devenise el, asemenea Autorului, „o piatr˘a de poticnire
¸si o stânc˘a de blestem“ pentru pretinsul S˘au popor? Domnul Însu¸si
f˘ag˘aduise ucenicilor S˘ai: „Dup˘a ce M˘a voi duce ¸si v˘a voi preg˘ati un
loc, M˘a voi întoarce ¸si v˘a voi lua cu Mine“. (
Ioan 14, 3
). Mântui-
torul milostiv a fost Acela care, anticipând singur˘atatea ¸si necazul
urma¸silor S˘ai, a îns˘arcinat pe îngeri s˘a-i mângâie cu asigurarea c˘a
El va veni iar˘a¸si la fel cum Se în˘al¸ta la cer. ¸Si atunci când ucenicii
st˘ateau cu ochii pironi¸ti spre cer, pentru a prinde ultima privire a
Aceluia pe care-L iubeau, aten¸tia le-a fost atras˘a de cuvintele în-
gerului: „B˘arba¸ti Galileeni, de ce sta¸ti ¸si v˘a uita¸ti spre cer? Acest
Isus, care S-a în˘al¸tat la cer din mijlocul vostru, va veni în acela¸si
fel cum L-a¸ti v˘azut mergând la cer.“ (
Faptele Apostolilor 1, 11
).
N˘adejdea le-a fost aprins˘a iar˘a¸si de solia îngerului. Ucenicii „s-au
întors la Ierusalim cu mare bucurie; ¸si st˘ateau totdeauna în templu,
l˘audând ¸si binecuvântând pe Dumnezeu.“ (
Luca 24, 52.53
). Ei nu se
bucurau pentru c˘a Isus se desp˘ar¸tise de ei ¸si erau l˘asa¸ti s˘a se lupte
cu încerc˘arile ¸si ispitele lumii, ci datorit˘a asigur˘arii îngerilor c˘a El
urma s˘a vin˘a iar˘a¸si.
Vestea revenirii lui Hristos ar trebui s˘a fie acum ca atunci când
[340]
a fost adus˘a de îngeri p˘astorilor din Betleem, o veste plin˘a de o
mare bucurie. Aceia care Îl iubesc cu adev˘arat pe Mântuitorul nu
pot decât s˘a salute cu bucurie vestea care se g˘ase¸ste în Cuvântul
lui Dumnezeu, c˘a Acela în care sunt concentrate n˘adejdile de via¸t˘a
ve¸snic˘a vine iar˘a¸si, nu ca s˘a fie insultat, dispre¸tuit ¸si lep˘adat, a¸sa
cum a fost la prima venire, ci în putere ¸si slav˘a ca s˘a- ¸Si r˘ascumpere
poporul. Cei care nu-L iubesc pe Mântuitorul sunt aceia care doresc
ca El s˘a r˘amân˘a acolo ¸si nu poate fi o dovad˘a mai conving˘atoare c˘a
bisericile s-au dep˘artat de Dumnezeu decât sup˘ararea ¸si fr˘amântarea
provocat˘a de aceast˘a solie trimis˘a de Cer.