Basic HTML Version
306
Tragedia veacurilor
nu va veni lep˘adarea de credin¸t˘a ¸si se va descoperi omul f˘ar˘adelegii“
(
2 Tesaloniceni 2, 3
). Nu putem a¸stepta venirea Domnului nostru
pân˘a dup˘a marea apostazie ¸si dup˘a perioada lung˘a de domnie a
„omului p˘acatului“. „Omul f˘ar˘adelegii“, care mai este numit „Taina
nelegiuirii“, „fiul pierz˘arii“ ¸si „acel nelegiuit“, reprezint˘a papalita-
tea, care, a¸sa cum a fost prevestit în profe¸tie, urma s˘a-¸si men¸tin˘a
suprema¸tia timp de 1260 de ani. Aceast˘a perioad˘a s-a încheiat în
anul 1798. Venirea lui Hristos nu putea avea loc înainte de acel timp.
Pavel cuprinde cu avertizarea lui întreaga dispensa¸tiune cre¸stin˘a,
pân˘a în anul 1798. În aceast˘a perioad˘a de timp trebuia predicat˘a
solia cu privire la a doua venire a lui Hristos.
O astfel de solie n-a fost proclamat˘a niciodat˘a în veacurile tre-
cute. Pavel, a¸sa cum am v˘azut, n-a predicat-o; el ar˘ata fra¸tilor s˘ai
c˘atre venirea Domnului ca fiind într-un viitor foarte îndep˘artat. Nici
reformatorii n-au predicat-o. Martin Luther situa judecata cam la
300 de ani în viitor de epoca lui. Dar, de la anul 1798, cartea lui
Daniel a fost desigilat˘a, cunoa¸sterea profe¸tiilor a crescut ¸si mul¸ti au
vestit mesajul solemn al judec˘a¸tii ce se apropia.
Asemenea marii Reforme, din secolul al XVI-lea, mi¸scarea ad-
vent˘a a ap˘arut în diferite ¸t˘ari ale cre¸stin˘at˘a¸tii în acela¸si timp. Atât în
Europa, cât ¸si în America, b˘arba¸ti ai credin¸tei ¸si rug˘aciunii au fost
condu¸si la studiul profe¸tiilor ¸si, urm˘arind raportul inspirat, au v˘azut
dovada conving˘atoare c˘a sfâr¸situl tuturor lucrurilor era aproape. În
[357]
diferite ¸t˘ari existau grupe izolate de cre¸stini care, numai prin studiul
Scripturilor, au ajuns la convingerea c˘a venirea Mântuitorului era
aproape.
În anul 1821, adic˘a la trei ani dup˘a ce Miller ajunsese la explica¸tia
lui cu privire la profe¸tiile care ar˘atau spre timpul judec˘a¸tii, dr. Joseph
Wolff, „misionarul lumii“, a început s˘a vesteasc˘a apropiata revenire
a Domnului. Wolff s-a n˘ascut în Germania, din p˘arin¸ti evrei, tat˘al
lui fiind rabin. Când era destul de tân˘ar, a fost convertit cu privire
la adev˘arul religiei cre¸stine. Având o minte activ˘a, cercet˘atoare,
fusese un ascult˘ator atent la conversa¸tiile care avuseser˘a loc în casa
tat˘alui s˘au, unde evrei credincio¸si se adunau zilnic pentru a povesti
n˘adejdile ¸si a¸stept˘arile poporului lor, slava lui Mesia care avea s˘a
vin˘a ¸si restatornicirea lui Israel. Într-o zi, auzind numele lui Isus
din Nazaret, b˘aiatul a întrebat cine era El. „Un iudeu de un foarte
mare talent“, a fost r˘aspunsul; „dar pentru c˘a a pretins c˘a este Mesia,