Basic HTML Version
316
Tragedia veacurilor
p˘atruns misionarii a fost dus˘a vestea bun˘a a grabnicei reveniri a lui
Hristos. Solia Evangheliei ve¸snice se r˘aspândea în lung ¸si în lat:
„Teme¸ti-v˘a de Dumnezeu ¸si da¸ti-I slav˘a; c˘aci a venit ceasul judec˘a¸tii
Lui“.
M˘arturia profe¸tiilor care ar˘atau c˘atre venirea lui Hristos în pri-
m˘avara anului 1844 a pus st˘apânire deplin˘a pe min¸tile oamenilor. Pe
m˘asur˘a ce solia era vestit˘a de la un stat la altul, trezea un interes larg
r˘aspândit. Mul¸ti erau convin¸si c˘a dovezile din perioadele profetice
erau corecte ¸si, sacrificându-¸si mândria, p˘arerile personale, primeau
cu bucurie adev˘arul. Unii pastori p˘ar˘aseau vederile ¸si sentimentele
lor exclusiviste, î¸si p˘ar˘aseau serviciile, chiar ¸si bisericile, ¸si se uneau
în vestirea venirii lui Isus. Au fost totu¸si, comparativ, pu¸tini sluji-
tori care au primit aceast˘a solie; de aceea ea a fost încredin¸tat˘a în
mare m˘asur˘a credincio¸silor laici umili. Fermierii î¸si p˘ar˘aseau câm-
purile, mecanicii î¸si l˘asau sculele, negustorii î¸si p˘ar˘aseau m˘arfurile,
iar speciali¸stii renun¸tau la pozi¸tiile lor; ¸si cu toate acestea, num˘arul
lucr˘atorilor era mic, în compara¸tie cu lucrarea ce trebuia împlinit˘a.
Starea unei biserici neevlavioase ¸si a unei lumi care z˘acea în ne-
legiuire împov˘ara sufletele adev˘ara¸tilor veghetori, dar ei cu drag˘a
inim˘a suportau truda, lipsa ¸si suferin¸ta, pentru a-i putea chema pe
oameni la poc˘ain¸t˘a spre mântuire. Cu toate c˘a Satana i se împotrivea,
lucrarea mergea neab˘atut înainte ¸si adev˘arul advent era primit de mii
[369]
de oameni.
Pretutindeni r˘asuna m˘arturia cercet˘atoare, avertizându-i pe p˘a-
c˘ato¸si, atât pe cei din lume, cât ¸si pe membrii bisericii, s˘a fug˘a de
mânia viitoare. Ca ¸si Ioan Botez˘atorul, înainte merg˘atorul lui Hris-
tos, predicatorii au pus securea la r˘ad˘acina pomului ¸si i-au somat pe
to¸ti s˘a aduc˘a roade spre poc˘ain¸t˘a. Chem˘arile lor arz˘atoare erau în
contrast vizibil cu asigur˘arile de pace ¸si siguran¸t˘a care se auzeau de
la amvoanele bisericilor; ¸si oriunde era vestit˘a solia, ea îi mi¸sca pe
oameni. M˘arturia simpl˘a ¸si direct˘a a Scripturilor, s˘adit˘a de puterea
Duhului Sfânt, aducea o convingere c˘areia pu¸tini erau în stare s˘a-i
reziste. Profesorii de religie erau trezi¸ti din siguran¸ta lor fals˘a. θsi ve-
deau abaterile, spiritul lor lumesc ¸si necredin¸ta, mândria ¸si egoismul.
Mul¸ti Îl c˘autau pe Domnul cu poc˘ain¸t˘a ¸si umilin¸t˘a. Sim¸t˘amintele
care se prinseser˘a atât de mult˘a vreme de lucrurile p˘amânte¸sti erau
acum îndreptate c˘atre cer. Duhul lui Dumnezeu st˘aruia asupra lor ¸si,