Page 546 - Tragedia veacurilor

Basic HTML Version

542
Tragedia veacurilor
Domnul te va p˘azi de orice r˘au, î¸ti va p˘azi sufletul.“ „Da, El te scap˘a
[630]
de la¸tul vân˘atorului, de cium˘a ¸si de pustiirile ei. El te va acoperi cu
penele Lui ¸si te vei ascunde sub aripile Lui. C˘aci scut ¸si pav˘az˘a este
credincio¸sia Lui! Nu trebuie s˘a te temi nici de groaza din timpul
nop¸tii, nici de s˘ageata care zboar˘a ziua, nici de ciuma care umbl˘a în
întuneric, nici de molima care bântuie ziua-n amiaza mare. O mie
s˘a cad˘a al˘aturi de tine ¸si zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se vor
apropia. Doar vei privi cu ochii ¸si vei vedea r˘aspl˘atirea celor r˘ai.
Pentru c˘a zici: «Domnul este locul meu de ad˘apost!» ¸Si faci din Cel
Preaînalt turnul t˘au de sc˘apare, de aceea nici o nenorocire nu te va
ajunge, nici o urgie nu se va apropia de cortul t˘au“ (
Psalmii 121,
5-7
;
91, 3-10
).
Cu toate acestea, pentru ochiul omenesc s-ar p˘area c˘a poporul lui
Dumnezeu trebuie s˘a-¸si sigileze în scurt˘a vreme m˘arturia cu sânge,
a¸sa cum au f˘acut martirii de dinainte. Chiar ¸si ei încep s˘a se team˘a
c˘a Domnul i-a l˘asat s˘a cad˘a în mâna vr˘ajma¸silor. Acesta este timpul
unei agonii teribile. Zi ¸si noapte, ei strig˘a c˘atre Dumnezeu pentru
liberare. Nelegiui¸tii tresalt˘a ¸si se aude un strig˘at batjocoritor: „Unde
este credin¸ta voastr˘a? De ce nu v˘a elibereaz˘a Dumnezeu din mâinile
noastre, dac˘a sunte¸ti într-adev˘ar poporul S˘au?“ Dar cei care a¸steapt˘a
î¸si amintesc de Isus murind pe crucea de pe Calvar ¸si de marii preo¸ti
¸si conduc˘atori strigând în batjocur˘a: „Pe al¸tii i-a mântuit, iar pe Sine
nu Se poate mântui! Dac˘a El este împ˘aratul lui Israel, s˘a Se pogoare
acum de pe cruce ¸si vom crede în El!“ (
Matei 27, 42
). To¸ti se lupt˘a
cu Dumnezeu asemenea lui Iacov. Fe¸tele lor exprim˘a lupta l˘auntric˘a.
Pe toate fe¸tele se a¸seaz˘a paloarea mor¸tii. Cu toate acestea, nu-¸si
întrerup mijlocirea st˘aruitoare.
Dac˘a ar putea privi cu ochi cere¸sti, oamenii ar vedea legiuni
de îngeri care exceleaz˘a în putere, stând în jurul acelora care au
p˘azit cuvântul r˘abd˘arii lui Hristos. Cu o dragoste plin˘a de simpatie,
ace¸sti îngeri au fost martorii chinului lor ¸si le-au auzit rug˘aciunile.
Ei a¸steapt˘a cuvântul Comandantului lor ca s˘a-i smulg˘a din primejdie.
Dar trebuie s˘a mai a¸stepte pu¸tin. Poporul lui Dumnezeu trebuie s˘a
bea paharul ¸si s˘a fie botezat cu botezul. Chiar aceast˘a amânare, atât
[631]
de dureroas˘a pentru ei, este cel mai bun r˘aspuns la cererea lor. În
timp ce se str˘aduiesc s˘a a¸stepte cu încredere ca Domnul s˘a lucreze,
ei sunt adu¸si s˘a-¸si exercite credin¸ta, n˘adejdea ¸si r˘abdarea, pe care
le-au practicat prea pu¸tin în timpul experien¸tei lor religioase. Totu¸si,