Basic HTML Version
Pustiirea p˘amântului
565
Semnul eliber˘arii a fost pus asupra acelora „care suspin˘a ¸si gem
din cauza tuturor nelegiuirilor care s-au s˘avâr¸sit“. Acum iese îngerul
mor¸tii, reprezentat în viziunea lui Ezechiel prin b˘arba¸tii cu armele
de nimicire, c˘arora le este dat˘a porunca: „Ucide¸ti pe b˘atrâni ¸si pe
tineri, fete, copii ¸si femei; dar s˘a nu v˘a atinge¸ti de nici unul din
aceia care au semnul; începe¸ti cu loca¸sul Meu cel sfânt“. Profetul
spune: „Ei au început cu b˘atrânii care erau înaintea casei“ (
Ezechiel
9, 1-6
). Lucrarea de distrugere începe cu aceia care au pretins c˘a
sunt p˘azitorii spirituali ai poporului. Str˘ajerii fal¸si sunt primii care
cad. Nu exist˘a nimeni care s˘a aib˘a mil˘a sau s˘a cru¸te. B˘arba¸ti, femei,
fete ¸si copii pier deopotriv˘a.
„C˘aci iat˘a, Domnul iese din locuin¸ta Lui, s˘a pedepseasc˘a nele-
[657]
giuirile locuitorilor p˘amântului; ¸si p˘amântul va da sângele pe fa¸t˘a, ¸si
nu va mai acoperi uciderile“ (
Isaia 26, 21
). „Dar iat˘a urgia cu care va
lovi Domnul pe toate popoarele, care vor lupta împotriva Ierusalimu-
lui. Le va putrezi carnea stând înc˘a în picioare, le vor putrezi ochii
în g˘aurile lor, ¸si le va putrezi limba în gur˘a. În ziua aceea, Domnul
va trimite o mare înv˘alm˘a¸seal˘a în ei; unul va apuca mâna altuia, ¸si
vor ridica mâna unii asupra altora“ (
Zaharia 14, 12-13
). În lupta
nebuneasc˘a a patimilor crude ¸si datorit˘a rev˘ars˘arii grozave a mâniei
neamestecate cu mil˘a a lui Dumnezeu, cad locuitorii nelegiui¸ti ai
p˘amântului — preo¸ti, conduc˘atori ¸si popor, bogat ¸si s˘arac, de sus ¸si
de jos. „Cei pe care-i va ucide Domnul în ziua aceea vor fi întin¸si
de la un cap˘at al p˘amântului pân˘a la cel˘alalt; nu vor fi jeli¸ti, nici
aduna¸ti, nici îngropa¸ti“ (
Ieremia 25, 33
).
La venirea Domnului Hristos, nelegiui¸tii sunt ¸ster¸si de pe fa¸ta
întregului p˘amânt, nimici¸ti de suflarea gurii Sale ¸si distru¸si de str˘a-
lucirea slavei Sale. Hristos θsi ia poporul în cetatea lui Dumnezeu,
iar p˘amântul este golit de locuitori. „Iat˘a, Domnul de¸sart˘a ¸tara ¸si o
pustie¸ste, îi r˘astoarn˘a fa¸ta ¸si risipe¸ste locuitorii. ¸Tara este pustiit˘a
de tot ¸si pr˘adat˘a; c˘aci Domnul a hot˘arât a¸sa. Ei c˘alcau legile, nu
¸tineau poruncile, ¸si rupeau leg˘amântul cel ve¸snic! De aceea m˘anânc˘a
blestemul ¸tara, ¸si sufer˘a locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de
aceea sunt pr˘ap˘adi¸ti locuitorii ¸t˘arii“ (
Isaia 24, 1.3.5-6
).
P˘amântul întreg pare ca un pustiu trist. Ruinele ora¸selor ¸si satelor
distruse de cutremur, copaci dezr˘ad˘acina¸ti, stânci sf˘arâmate, aruncate
de mare sau scoase din p˘amânt, zac r˘aspândite pe suprafa¸ta lui, în