Basic HTML Version
Huss ¸si Ieronim
91
Sentin¸ta fiind pronun¸tat˘a, a început ceremonia degrad˘arii. Epi-
scopii l-au îmbr˘acat pe prizonierul lor în haine preo¸te¸sti ¸si când el
a luat haina preo¸teasc˘a, a spus: „Domnul nostru Isus Hristos a fost
îmbr˘acat cu o hain˘a alb˘a în semn de batjocur˘a, atunci când Irod L-a
adus înaintea lui Pilat“.
[109]
(
Idem
, vol. 2, p. 86). Fiind iar˘a¸si sf˘atuit s˘a retracteze, el a r˘aspuns
îndreptându-se c˘atre popor: „Cu ce fa¸t˘a a¸s mai privi atunci cerul?
Cum a¸s mai putea privi aceste mul¸timi de oameni c˘arora le-am
predicat Evanghelia curat˘a? Nu, pre¸tuiesc mântuirea lor mai mult
decât acest s˘arman trup, dat acum mor¸tii“. Ve¸smintele au fost scoase
unul dup˘a altul, fiecare episcop pronun¸tând un blestem atunci când
î¸si îndeplinea partea de ceremonie. În cele din urm˘a, i-au pus pe cap
o mitr˘a din hârtie în form˘a piramidal˘a, pe care erau pictate chipuri
îngrozitoare de demoni ¸si cuvântul „arhiereticul“, scris vizibil în
fa¸t˘a. „Cu mult˘a bucurie“, spuse Huss, „vreau s˘a port aceast˘a coroan˘a
a ru¸sinii pentru Numele T˘au, O, Isuse, c˘aci pentru mine tu ai purtat
o coroan˘a de spini“.
Dup˘a ce a fost împodobit în felul acesta, prela¸tii au spus: „Acum
pred˘am sufletul t˘au diavolului“. „ ¸Si eu“, spuse Jan Huss, ridicându-¸si
ochii spre ceruri, „îmi încredin¸tez duhul în mâinile Tale, o, Doamne
Isuse, c˘aci Tu m-ai mântuit“. (Wylie, b.3, cap.7)
A fost predat apoi autorit˘a¸tilor civile ¸si condus la locul de execu-
¸tie. O procesiune imens˘a îl urma, sute de b˘arba¸ti înarma¸ti, preo¸ti ¸si
episcopi în ve¸smintele lor scumpe ¸si locuitori ai Constan¸tei. Când a
fost legat de rug ¸si totul era gata pentru ca focul s˘a fie aprins, martirul
a mai fost îndemnat înc˘a o dat˘a s˘a se salveze, renun¸tând la r˘at˘acirile
lui. „La ce r˘at˘aciri“, spuse Huss, „s˘a renun¸t? Nu m˘a ¸stiu vinovat de
nici una. Chem pe Dumnezeu ca martor c˘a tot ce am scris ¸si am
predicat a fost cu privire la salvarea sufletului din p˘acat ¸si pierzare;
¸si de aceea, voi pecetlui foarte bucuros cu sângele meu adev˘arul pe
care l-am scris ¸si predicat“ (
Idem
, b.3, cap. 7). Când fl˘ac˘arile s-au
aprins în jurul lui, a început s˘a cânte: „Isuse, Isuse, Fiul lui David,
ai mil˘a de mine“; ¸si a continuat a¸sa pân˘a când glasul i-a fost adus la
t˘acere pentru totdeauna.
Chiar ¸si du¸smanii lui au fost ¸soca¸ti de acest comportament eroic.
Un papista¸s zelos, descriind martiriul lui Huss ¸si al lui Ieronim, care
[110]
a murit la scurt˘a vreme dup˘a aceea, spunea: „Amândoi ¸si-au p˘astrat
o atitudine statornic˘a atunci când s-a apropiat ceasul din urm˘a. Ei