Page 206 - Diet

Basic HTML Version

202
Diet ˘a ¸si hran˘a
(1865) H. to L., cap. 2, pag. 39,40
342. Perioada în care nou-n˘ascutul î¸si prime¸ste hrana de la mam˘a
este critic˘a. În timp ce-¸si al˘aptau copiii, multor mame li s-a permis
s˘a munceasc˘a în exces ¸si s˘a-¸si înfierbânte sângele prin g˘atit, iar
sugarul a fost afectat în mod serios, nu numai prin hrana înfierbântat˘a
de la pieptul mamei, dar sângele lui a fost otr˘avit de alimenta¸tia
nes˘an˘atoas˘a a mamei, alimenta¸tie care i-a inflamat întregul organism,
afectând astfel ¸si hrana sugarului. Copilul va fi de asemenea afectat
de starea min¸tii mamei. Dac˘a ea este nefericit˘a, iritabil˘a, dac˘a se
agit˘a repede, dând drumul la r˘abufniri ale pasiunii, hrana pe care
o prime¸ste copilul de la mam˘a va fi inflamat˘a, producând adesea
colici, spasme ¸si, în unele cazuri, chiar convulsii ¸si crize.
¸Si caracterul copilului este afectat mai mult sau mai pu¸tin de
natura hranei primite de la mam˘a. Atunci, cât de important este
ca mama, când î¸si al˘apteaz˘a copilul, s˘a-¸si p˘astreze o stare mintal˘a
fericit˘a, controlându-¸si spiritul într-un mod des˘avâr¸sit. F˘acând astfel,
mâncarea copilului nu este v˘at˘amat˘a, iar modul calm, re¸tinut, în care
mama î¸si trateaz˘a copilul are foarte mult de-a face cu modelarea
min¸tii sugarului. Dac˘a este nelini¸stit ¸si intr˘a u¸sor într-o stare de
agita¸tie, purtarea grijulie, r˘abd˘atoare a mamei va avea o influen¸t˘a
lini¸stitoare, de corectare, iar s˘an˘atatea pruncului poate fi ameliorat˘a
foarte mult.
Sugarii au fost trata¸ti foarte r˘au printr-un tratament necorespun-
z˘ator. Dac˘a sugarul era agitat, a fost în general hr˘anit pentru a t˘acea,
când, în cele mai multe cazuri, motivul nelini¸stii lui era tocmai fap-
tul c˘a primise prea mult˘a mâncare devenit˘a v˘at˘am˘atoare din cauza
obiceiurilor gre¸site ale mamei. Mai mult˘a mâncare nu f˘acea decât s˘a
complice lucrurile, pentru c˘a stomacul era deja înc˘arcat.
Regularitatea meselor
(1865) H. to L., cap. 2, pag. 47
343. Prima educa¸tie pe care copiii ar trebui s˘a o primeasc˘a înc˘a
din pruncie de la mamele lor ar trebui s˘a fie cea privitoare la s˘an˘atatea
lor fizic˘a. Ar trebui s˘a li se îng˘aduie numai mâncare simpl˘a, de o
calitate care s˘a le p˘astreze s˘an˘atatea în cea mai bun˘a condi¸tie, ¸si
[229]