Basic HTML Version
Capitolul 14 — Arta culinar˘a s˘an˘atoas˘a
G˘atitul necorespunz˘ator este un p˘acat
MS 95, 1901
368. Este un p˘acat s˘a punem pe mas˘a hran˘a prost g˘atit˘a, pentru c˘a
problema mânc˘arii prive¸ste bun˘astarea întregului organism. Domnul
dore¸ste ca poporul S˘au s˘a aprecieze necesitatea de a avea o mâncare
preg˘atit˘a în a¸sa fel, încât s˘a nu avem stomacuri acide ¸si, în consecin¸t˘a,
o fire acr˘a. S˘a ne amintim c˘a exist˘a religie practic˘a într-o pâine bun˘a.
Cunoa¸sterea artei de a g˘ati valoreaz˘a cât zece talan¸ti
Lucrarea g˘atitului s˘a nu fie privit˘a ca un fel de robie. Ce s-ar
întâmpla cu cei ce cred acest lucru, dac˘a to¸ti cei ce sunt angaja¸ti
în g˘atit ar renun¸ta la munca lor, cu scuza neserioas˘a c˘a nu este
suficient de onorabil˘a? G˘atitul ar putea fi privit ca fiind mai pu¸tin de
dorit decât alte ocupa¸tii, dar în realitate este o ¸stiin¸t˘a mai valoroas˘a
decât celelalte ¸stiin¸te. A¸sa prive¸ste Dumnezeu prepararea mânc˘arii
s˘an˘atoase. El pune un mare pre¸t pe aceia care înf˘aptuiesc o slujire
credincioas˘a în preg˘atirea unei mânc˘ari s˘an˘atoase ¸si gustoase. Cel
care în¸telege arta preg˘atirii corecte a alimentelor ¸si care folose¸ste
aceast˘a cuno¸stin¸t˘a se face vrednic de laude mai mari decât cei ce sunt
angaja¸ti în orice alt˘a ramur˘a de lucru. Acest talant ar trebui privit
ca fiind egal în valoare cu zece talan¸ti; c˘aci folosirea lui corect˘a are
mult de-a face cu p˘astrarea organismului uman în starea de s˘an˘atate.
Pentru c˘a este legat nemijlocit de via¸t˘a ¸si s˘an˘atate, este cel mai
valoros dintre toate darurile.
Respectul datorat buc˘at ˘aresei
(1870) 2T 370
369. Eu o pre¸tuiesc pe croitoreasa mea, o apreciez pe copista
mea; dar buc˘at˘areasa mea, care ¸stie bine cum s˘a preg˘ateasc˘a hrana
222