Basic HTML Version
Capitolul 33 — Vindecarea ologului
La scurt timp dup˘a coborârea Duhului Sfânt ¸si îndat˘a dup˘a un
timp petrecut în rug˘aciune st˘aruitoare, Petru ¸si Ioan, suindu-se la
templu s˘a se închine, au v˘azut un olog de patruzeci de ani, ab˘atut
¸si lovit de s˘ar˘acie, care nu cunoscuse în via¸t˘a decât durerea ¸si in-
firmitatea. Acest om nenorocit, dorise demult s˘a mearg˘a la Isus s˘a
fie vindecat, dar, fiind neajutorat, a fost îndep˘artat din locul unde
lucra Marele Medic. Pân˘a la urm˘a, rug˘amin¸tile lui st˘aruitoare au
determinat pe ni¸ste persoane amabile s˘a-l duc˘a la poarta templului.
Când a ajuns acolo, îns˘a, a descoperit c˘a T˘am˘aduitorul în care î¸si
pusese toate speran¸tele fusese dat la o moarte crud˘a.
Dezam˘agirea lui a stârnit mila celor care ¸stiau cât de mult sperase
¸si a¸steptase s˘a fie vindecat de Isus, a¸sa c˘a îl aduceau în fiecare zi la
templu ca trec˘atorii s˘a fie mi¸sca¸ti ¸si s˘a-i dea câte ceva pentru a-¸si
putea u¸sura trebuin¸tele prezente. Când au trecut Petru ¸si Ioan, el
le-a cerut milostenie. Ucenicii l-au privit cu compasiune. „Petru,
ca ¸si Ioan, s-a uitat ¸tint˘a la el ¸si a zis: «Uit˘a-te la noi!» «Argint ¸si
aur n-am, dar ce am î¸ti dau: În Numele lui Isus Hristos din Nazaret,
scoal˘a-te ¸si umbl˘a!»“
Chipul bietului om s-a întristat când Petru ¸si-a declarat s˘ar˘acia,
[249]
dar s-a luminat de speran¸t˘a ¸si credin¸t˘a când ucenicul a continuat s˘a
vorbeasc˘a. „L-a apucat de mâna dreapt˘a ¸si l-a ridicat în sus. Îndat˘a
i s-au înt˘arit t˘alpile ¸si gleznele; dintr-o s˘aritur˘a a fost în picioare
¸si a început s˘a umble. A intrat cu ei în templu, umblând, s˘arind ¸si
l˘audând pe Dumnezeu. Tot norodul l-a v˘azut umblând ¸si l˘audând pe
Dumnezeu. Îl cuno¸steau c˘a era cel ce ¸sedea la poarta Frumoas˘a a
templului ¸si s-au umplut de uimire ¸si de mirare pentru cele ce i se
întâmplaser˘a.“
Evreii au fost uimi¸ti c˘a ucenicii puteau face minuni la fel ca
Isus. Ei presupuneau c˘a El era mort ¸si se a¸steptau ca toate aceste
manifest˘ari minunate s˘a fi încetat odat˘a cu El. Totu¸si, iat˘a c˘a omul
acesta, care fusese timp de patruzeci de ani un olog neputincios, se
191