Basic HTML Version
196
Istoria Mântuirii
Când apostolii au ap˘arut în mijlocul credincio¸silor ¸si le-au po-
vestit cum i-a condus îngerul drept prin mijlocul trupei de solda¸ti
care f˘aceau de gard˘a la temni¸t˘a ¸si le-a poruncit s˘a reînceap˘a lucrarea
întrerupt˘a de preo¸ti ¸si conduc˘atori, fra¸tii au fost plini de bucurie ¸si
uimire.
În sfatul lor, preo¸tii ¸si conduc˘atorii au hot˘arât s˘a-i acuze de r˘a-
scoal˘a ¸si de uciderea lui Anania ¸si Safira (
Faptele Apostolilor 5,
1-11
), precum ¸si de a fi conspirat pentru a-i lipsi pe preo¸ti de auto-
ritatea lor, iar apoi s˘a-i condamne la moarte. Ei aveau încredere c˘a
mul¸timea va fi atunci provocat˘a s˘a ia situa¸tia în propriile mâini ¸si s˘a
se poarte cu apostolii a¸sa cum se purtaser˘a cu Isus. Erau con¸stien¸ti
c˘a mul¸ti din cei care nu au acceptaser˘a doctrina lui Hristos erau s˘atui
de regulile arbitrare ale autorit˘a¸tilor iudaice ¸si a¸steptau cu ner˘abdare
o schimbare hot˘arât˘a. Se temeau c˘a, dac˘a aceste persoane deveneau
interesate de doctrina apostolilor ¸si o adoptau, recunoscându-L pe
Isus ca Mesia, mânia întregului popor va fi stârnit˘a împotriva preo¸ti-
lor, care vor fi tra¸si la r˘aspundere pentru uciderea lui Hristos. S-au
hot˘arât s˘a ia m˘asuri drastice pentru a preveni acest lucru. În cele din
[256]
urm˘a, au trimis dup˘a presupu¸sii aresta¸ti ca s˘a fie adu¸si înaintea lor.
Mare le-a fost uimirea când li s-a adus raportul c˘a por¸tile închisorii
erau încuiate cu toat˘a grija ¸si g˘arzile erau neclintite în fa¸ta lor, dar
prizonierii nu se aflau nic˘aieri.
Curând a fost adus˘a vestea: „Iat˘a c˘a oamenii pe care i-a¸ti b˘agat
în temni¸t˘a stau în templu ¸si înva¸t˘a norodul.“ Cu toate c˘a apostolii
au fost elibera¸ti din închisoare printr-o minune, nu au fost scuti¸ti
de judecat˘a ¸si de pedeaps˘a. Domnul Hristos le spusese când era cu
ei: „Lua¸ti seama la voi în¸siv˘a; c˘aci v˘a vor da pe mâna soboarelor.“
Trimi¸tându-le îngerul, Dumnezeu le-a dat o dovad˘a a grijii Lui ¸si o
asigurare a prezen¸tei Sale; dar era partea lor s˘a sufere pentru acel
Isus pe care Îl predicau. Poporul era atât de impresionat de ceea ce
v˘azuse ¸si auzise, încât preo¸tii ¸si conduc˘atorii ¸stiau c˘a va fi imposibil
s˘a-i stârneasc˘a împotriva apostolilor.
A doua judecat ˘a
„Atunci c˘apitanul templului a plecat cu aprozii ¸si i-au adus; dar
nu cu sila, c˘aci se temeau s˘a nu fie uci¸si cu pietre de norod. Dup˘a
ce i-au adus, i-au pus înaintea soborului. ¸Si marele preot i-a întrebat