Basic HTML Version
Munca fizica pentru elevi
227
o parte din timp cultiv˘arii intelectuale ¸si morale. Aceia care au
obiceiuri sedentare trebuie s˘a se apuce de exerci¸tiu fizic, chiar dac˘a
nu au nevoie s˘a munceasc˘a pentru asigurarea traiului. S˘an˘atatea ar
trebui s˘a le fie o motiva¸tie suficient˘a pentru împletirea muncii fizice
cu cea intelectual˘a.
Educa¸tia moral˘a, intelectual˘a ¸si fizic˘a trebuie împletite pentru
a avea b˘arba¸ti ¸si femei bine forma¸ti, echilibra¸ti. Unii pot dovedi o
mare putere intelectual˘a, în vreme ce al¸tii sunt înclina¸ti s˘a se bucure
mai mult de munca fizic˘a. Amândou˘a aceste categorii de oameni
trebuie s˘a caute s˘a fac˘a progrese acolo unde sunt deficitari, pentru
a-i putea înf˘a¸ti¸sa lui Dumnezeu întreaga lor fiin¸t˘a, ca o jertf˘a vie,
sfânt˘a ¸si pl˘acut˘a Lui, într-o dreapt˘a slujire....
[291]
Aceia care se mul¸tumesc s˘a-¸si dedice via¸ta în exclusivitate mun-
cii fizice, l˘asând ca al¸tii s˘a gândeasc˘a în locul lor ¸si s˘a îndeplineasc˘a
ceea ce alte creiere au programat, vor avea mu¸schi tari, dar intelectul
slab. Influen¸ta lor spre bine este mic˘a în compara¸tie cu ceea ce ar
putea fi, dac˘a ¸si-ar folosi creierul deopotriv˘a cu mu¸schii. Aceast˘a
categorie de oameni cad mai u¸sor la atacul bolii, pentru c˘a organis-
mul lor nu este vitalizat de puterea electric˘a a creierului, pentru a
rezista. Oamenii cu putere fizic˘a trebuie s˘a înve¸te s˘a ¸si gândeasc˘a pe
cât muncesc, pentru a nu depinde de al¸tii, care s˘a le fie creier.
Munca nu înjose¸ste
Exist˘a o frecvent˘a gre¸seal˘a la mul¸ti care privesc munca fizic˘a
drept înjositoare. De aceea, tinerii sunt foarte dornici s˘a înve¸te ¸si s˘a
devin˘a profesori, func¸tionari, negustori, avoca¸ti ¸si s˘a ocupe aproape
orice post ce nu reclam˘a munc˘a fizic˘a. Tinerele privesc muncile
casnice drept umilitoare. ¸Si, de¸si exerci¸tiul fizic, necesar efectu˘arii
acestor munci, chiar dac˘a nu este prea solicitant, este calculat s˘a
între¸tin˘a s˘an˘atatea, ele umbl˘a dup˘a o educa¸tie care s˘a le califice
profesoare sau func¸tionare, sau înva¸t˘a vreo meserie care le ¸tine
închise între pere¸ti, la sedentarism.
E drept, exist˘a o oarecare scuz˘a pentru tinere s˘a nu aleag˘a drept
meserie gospod˘aria, din cauz˘a c˘a aceia care angajeaz˘a fete în cas˘a le
trateaz˘a, în general, ca pe ni¸ste servitoare.
[292]
În mod frecvent, ei nu le respect˘a, ci le trateaz˘a ca ¸si cum n-ar
fi demne de a fi considerate membre ale familiei. Ei nu le acord˘a