Basic HTML Version
Educa¸tia cea bun˘a
67
inima s˘a-i fie plin˘a de dragoste pentru elevii lui, dragoste v˘azut˘a în
privirile, cuvintele ¸si faptele lui. El va avea un caracter ferm, ¸si atunci
va putea forma mintea elevilor s˘ai, înv˘a¸tâdu-I totodat˘a ¸stiin¸tele.
Educa¸tia de la început a tinerilor este, în general, cea care le
formeaz˘a caracterele pentru toat˘a via¸ta. Cei care se ocup˘a de tineri
trebuie s˘a fie foarte aten¸ti în punerea în eviden¸t˘a a calit˘a¸tilor intelec-
tuale ale acestora pentru a putea ¸sti mai bine cum s˘a le direc¸tioneze
pentru a putea fi valorificate.
¸Scoala ca o temni¸t ˘a
Sistemul educa¸tional, adoptat genera¸tie dup˘a genera¸tie, a fost
d˘aun˘ator s˘an˘at˘a¸tii ¸si chiar vie¸tii. Mul¸ti copii au petrecut câte cinci
ore zilnic în s˘alile de clas˘a prost aerisite ¸si insuficient de spa¸tioase
pentru s˘an˘atatea elevilor. Aerul din asemenea înc˘aperi devine în
scurt˘a vreme otrav˘a pentru pl˘amânii care îl inhaleaz˘a.
[78]
Copiii mici, ale c˘aror sisteme osos ¸si muscular nu sunt puternice
¸si al c˘aror creier este în dezvoltare, sunt ¸tinu¸ti închi¸si în clas˘a, spre
r˘aul lor. Mul¸ti copii pornesc în via¸t˘a cu o slab˘a zestre vital˘a ¸si
întemni¸tarea lor zilnic˘a într-o sal˘a de clas˘a îi îmboln˘ave¸ste ¸si le
sl˘abe¸ste sistemul nervos. Ei nu se mai dezvolt˘a fizic datorit˘a epuiz˘arii
nervoase.
¸Si, atunci când candela vie¸tii se stinge, p˘arin¸tii ¸si educatorii nu
consider˘a c˘a au vreo contribu¸tie direct˘a la aceasta. Lâng˘a mormântul
copiilor lor, p˘arin¸tii îndurera¸ti consider˘a acest necaz drept o încercare
de la Dumnezeu când, de fapt, printr-o r˘amânere voit˘a în ignoran¸t˘a,
propria lor procedur˘a este cea care a distrus via¸ta copiilor. A pune
moartea lor pe seama providen¸tei este o blasfemie. Dumnezeu vrea
ca micu¸tii s˘a tr˘aiasc˘a ¸si s˘a fie educa¸ti pentru a avea caractere fru-
moase ¸si pentru a-L onora pe Dumnezeu în aceast˘a lume ¸si a-I aduce
mul¸tumiri într-o lume mai bun˘a, cea ve¸snic˘a.
Cunoa¸sterea minunatului organism uman — oase, mu¸schi, sto-
mac, ficat, intestine, inim˘a, piele — ¸si în¸telegerea dependen¸tei dintre
organe pentru o func¸tionare s˘an˘atoas˘a a lor este un studiu pentru
care majoritatea mamelor nu manifest˘a interes. Ele nu cunosc nimic
despre influen¸ta trupului asupra min¸tii ¸si a min¸tii asupra trupului.
Mintea care face leg˘atura între finit ¸si Infinit se pare c˘a ele nu o