Basic HTML Version
Ioan în exil
57
S˘au, îi zise: „Nu te teme!... Am fost mort ¸si iat˘a c˘a sunt viu în vecii
vecilor“,
Apocalipsa 1, 17-18
. Ioan a fost înt˘arit ca s˘a tr˘aiasc˘a în fa¸ta
Domnului s˘au în str˘alucire ¸si apoi i-au fost înf˘a¸ti¸sate, într-o viziune
Sfânt˘a, planurile lui Dumnezeu pentru secolele viitoare. Atrac¸tiile
str˘alucite ale patriei cere¸sti i se f˘acur˘a cunoscut. I se îng˘adui s˘a
priveasc˘a tronul lui Dumnezeu ¸si s˘a vad˘a ve¸smintele albe ale celor
r˘ascump˘ara¸ti. El auzi muzica îngerilor cerului ¸si imnurile triumfale
ale celor care au biruit prin sângele Mielu¸selului ¸si prin cuvântul
m˘arturisirii lor.
Umilin¸ta lui Ioan
Ucenicului iubit i-au fost date privilegii atât do mari, cum rar au
mai fost acordate muritorilor. Astfel, el ajunse s˘a se asemene atât
de mult la caracter cu Hristos, încât mândria nu mai g˘asea loc în
inima sa. Dar umilin¸ta sa nu era alc˘atuit˘a din vorbe; el era îmbr˘acat
[79]
cu harul cum ar fi cineva îmbr˘acat cu o hain˘a. El c˘auta s˘a ascund˘a
faptele sale neprih˘anite ¸si se ferea de orice p˘area a atrage privirea
la el Însu¸si. În Evanghelia sa, Ioan aminte¸ste de ucenicul pe care
îl iubea Isus, dar ascunde faptul c˘a cel onorat astfel era ei însu¸si.
Umblarea sa era dezbr˘acat˘a de egoism. în via¸ta sa de toate zilele, el
înv˘a¸ta ¸si practica iubirea in în¸telesul cel mai deplin al cuvântului.
El avea o idee înalt˘a despre iubirea care trebuie s˘a domneasc˘a între
fr˘a¸tia natural˘a ¸si aceea a credin¸tei. El arat˘a ¸si recomand˘a aceast˘a
iubire ca fiind o tr˘as˘atur˘a caracteristic˘a a urma¸silor lui Isus. Dac˘a
lipse¸ste aceasta, toate preten¸tiile ¸si chiar numele de cre¸stin sunt
zadarnice.
Ioan era un vestitor al sfin¸tirii practice. El ar˘ata rânduieli pentru
purtarea cre¸stinilor care nu d˘adeau gre¸s. Ei trebuie s˘a fie cura¸ti cu
inima ¸si cre¸stini în umblarea lor. În nici un caz ei nu trebuie s˘a
fie mul¸tumi¸ti numai cu o m˘arturisire goal˘a. El declar˘a în cuvinte
l˘amurite c˘a a fi cre¸stin înseamn˘a s˘a fii asemenea lui Hristos.
Via¸ta lui Ioan era una din cele mai serioase str˘aduin¸te de a se
conforma voin¸tei lui Dumnezeu. Apostolul urma atât de aproape pe
Mântuitorul s˘au ¸si avea un sim¸t atât de înalt despre cur˘a¸tia ¸si sfin¸tenia
aleas˘a a lui Hristos, încât propriul s˘au caracter p˘area fa¸t˘a de al Lui,
peste m˘asur˘a de p˘ac˘atos. Iar când Isus se ar˘at˘a lui Ioan în corpul S˘au
str˘alucit, primele raze ale m˘are¸tiei Sale au fost de ajuns ca s˘a-1 fac˘a