Basic HTML Version
Privilegiul cre¸stinului
67
Dac˘a am l˘asa sufletele noastre s˘a fie mai mult st˘apânite de Hristos
¸si de lumea cereasc˘a, am descoperi un stimulent puternic ¸si un
sprijin tare pentru a duce biruitori luptele Domnului. Mândria ¸si
dragostea de lume î¸si vor pierde puterea lor dac˘a vom privi mai
mult la str˘alucirea acelei ¸t˘ari mai bune, care va fi în curând patria
noastr˘a. Fa¸t˘a de frumuse¸tea atr˘ag˘atoare a lui Hristos, toate atrac¸tiile
pamânte¸sti vor p˘area f˘ar˘a valoare.
Nimeni nu trebuie s˘a-¸si închipuie c˘a f˘ar˘a eforturi serioase ar
putea ob¸tine asigurarea iubirii lui Dumnezeu. Dac˘a se îng˘aduie
[92]
min¸tii s˘a cugete mai mult timp numai la lucrurile pamânte¸sti, va fi
greu s˘a schimbi acest fel de cugetare. Ceea ce ochiul vede ¸si ceea
ce urechile aud, atrage prea adesea gândurile ¸si absoarbe interesul.
Dar dac˘a dorim s˘a intr˘am în cetatea lui Dumnezeu ¸si s˘a privim la
Isus ¸si la m˘arirea Sa, trebuie s˘a ne obi¸snuim înc˘a de aici a-L privi
cu ochiul credin¸tei. Cuvintele ¸si caracterul lui Hristos trebuie s˘a fie
adesea obiectul cuget˘arilor ¸si conversa¸tiei noastre; ¸si în fiecare zi
trebuie luat un timp deosebit pentru cugetare ¸si rug˘aciune asupra
acestor lucruri sfinte.
În˘abu¸sirea Spiritului
Sfin¸tirea este o lucrare zilnic˘a. Nimeni s˘a nu se în¸sele pe sine
însu¸si cu credin¸ta c˘a Dumnezeu îl va ierta ¸si binecuvânta cât timp
calc˘a în picioare una din poruncile sale. S˘avâr¸sirea cu premeditare a
unui p˘acat cunoscut în˘abu¸s˘a m˘arturia glasului Spiritului ¸si desparte
sufletul de Dumnezeu. Oricât de mare ar fi extazul sim¸t˘amântului
religios, Isus nu poate locui într-o inim˘a care nesocote¸ste Legea
dumnezeiasc˘a. Dumnezeu va onora numai pe aceia care îl onoreaz˘a.
„Dac˘a v˘a da¸ti robi cuiva ca s˘a-1 asculta¸ti, sunte¸ti robii aceluia de
cure asculta¸ti“
Romani 6, 16
. Dac˘a îng˘aduim mânia, pofta, l˘acomia,
ura, egoismul sau vreun alt p˘acat ajungem slujitori ai p˘acatului.
„Nimeni nu poate sluji la doi st˘apâni“
Matei 6, 24
.. Dac˘a slujim
p˘acatului nu putem sluji ¸si Iui Hristos. Cre¸stinul va sim¸ti ademenirile
p˘acatului, c˘aci firea pofte¸ste împotriva Spiritului ¸si Spiritul împotriva
firii, ducând un r˘azboi continuu. Aici este nevoie de ajutorul lui
Hristos. Sl˘abiciunile omene¸sti se unesc cu t˘aria dumnezeiasc˘a ¸si
[93]
credin¸ta zice: „Mul¸tumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne d˘a biruin¸t˘a
prin Iisus Hristos, Domnul nostru“
1 Corinteni 15, 57
.