Basic HTML Version
Formarea caracterului
165
mult îngreuiat˘a. Dar cea mai mare pierdere o constituie chiar vic-
timele acestei educa¸tii p˘arinte¸sti deficitare. Defectele de caracter,
pe care o educa¸tie corespunz˘atoare le-ar fi corectat, sunt l˘asate s˘a
se accentueze o dat˘a cu trecerea anilor, pentru ca, în cele din urm˘a,
s˘a prejudicieze grav ¸si chiar s˘a distrug˘a rodnicia posesorului lor. —
The Review and Herald, 21
martie 1882. (
Fundamentals of Christian
Education, 65
).
Indulgen¸ta dezechilibreaz˘a caracterul
— În anumite familii,
dorin¸ta copilului este lege. Acestuia i se ofer˘a tot ce dore¸ste. Tot
ce îi displace, este încurajat s˘a îi displac˘a. Se consider˘a c˘a aceste
îng˘aduin¸te sunt destinate s˘a îl fac˘a pe copil fericit, dar tocmai aceste
lucruri sunt cele care îl fac s˘a fie nemul¸tumit, recalcitrant ¸si imposibil
de satisf˘acut. Indulgen¸ta i-a distrus pl˘acerea pentru hrana simpl˘a
¸si s˘an˘atoas˘a ¸si pentru folosirea benefic˘a a timpului; satisfacerea
[551]
gusturilor a dus la dezechilibrarea caracterului lui, atât pentru via¸ta
aceasta, cât ¸si pentru ve¸snicie. —
Manuscript 126, 1897
. (
Child
Guidance, 272
).
Mintea ¸si inima au nevoie de disciplin˘a
— Copiii c˘arora li
se îng˘aduie s˘a-¸si urmeze propriile gusturi nu sunt ferici¸ti. Inima
lor nest˘apânit˘a nu de¸tine elementele necesare p˘acii ¸si mul¸tumirii
interioare. Pentru armonizarea caracterului cu legile în¸telepte care
guverneaz˘a fiin¸ta noastr˘a, mintea ¸si inima trebuie s˘a fie disciplinate
¸si supuse unei st˘apâniri de sine corespunz˘atoare. Nelini¸stea ¸si ne-
mul¸tumirea sunt roadele îng˘aduin¸tei de sine ¸si egoismului. Dac˘a nu
sunt plantate semin¸tele unor flori pre¸tioase, care s˘a fie apoi cultivate
¸si îngrijite, solul inimii, asemenea unei gr˘adini, va produce buru-
ieni ¸si m˘ar˘acini. Ceea ce vedem în natur˘a se întâmpl˘a ¸si în sufletul
omenesc. —
Testimonies for the Church 4:202, 203
(1876).
Obiceiurile formate în copil ˘arie marcheaz˘a întreaga via¸t ˘a
— Fiecare tân˘ar î¸si decide propria istorie a vie¸tii, prin gândurile
¸si sim¸t˘amintele cultivate în anii copil˘ariei. Obiceiurile virtuoase,
corecte ¸si demne, formate în tinere¸te, vor deveni o parte a caracterului
¸si, de obicei, marcheaz˘a întregul curs al existen¸tei unei persoane.
Tinerii pot deveni virtuo¸si sau vicio¸si, dup˘a cum aleg. Ei pot fi
eviden¸tia¸ti fie pentru faptele lor bune ¸si nobile, fie pentru mari crime
¸si r˘aut˘a¸ti. —
The Signs of the Times, 11 octombrie 1910
. (
Child
Guidance, 196
).