Autorul
171
tezaur încredin¸tat lor de Dumnezeu pentru a fi administrat potrivit
cu în¸telepciunea pe care o va da El.
Aceia care posed˘a capacitatea de a scrie c˘ar¸ti ar trebui s˘a-¸si dea
seama c˘a ei posed˘a ¸si abilitatea de a investi veniturile pe care le
primesc. De¸si este drept ca ei s˘a a¸seze o parte în tezaur, pentru a
contribui la nevoile generale ale lucr˘arii, ei ar trebui s˘a considere
c˘a e datoria lor s˘a fac˘a personal cuno¸stin¸t˘a cu nevoile lucr˘arii ¸si,
rugându-se lui Dumnezeu pentru în¸telepciune, ei ar trebui s˘a folo-
seasc˘a veniturile lor acolo unde nevoia este mai mare. S˘a porneasc˘a
o lucrare care cere d˘arnicie, dând un bun exemplu. Dac˘a mintea
lor e sub controlul Duhului Sfânt, ei vor avea în¸telepciune pentru a
pricepe unde sunt necesare mijloacele lor, iar când satisfac nevoia
aceea, vor fi mult binecuvânta¸ti.
Dac˘a ar fi fost urmat planul Domnului, ar fi existat acum o alt˘a
stare de lucruri. Nu s-ar fi cheltuit atât de mul¸ti bani în câteva locali-
t˘a¸ti, l˘asând atât de pu¸tini pentru a fi investi¸ti în multe, multe localit˘a¸ti
unde stindardul adev˘arului înc˘a n-a fost în˘al¸tat.
[179]
Casele noastre de editur˘a trebuie s˘a fie atente ca nu cumva, în
rela¸tiile lor cu lucr˘atorii lui Dumnezeu, s˘a îng˘aduie s˘a fie condu¸si de
principii rele sau nedrepte. Dac˘a sunt lega¸ti de institu¸tiile noastre,
oamenii a c˘aror inim˘a nu este sub îndrumarea Duhului Sfânt vor
duce cu siguran¸t˘a lucrarea pe drumuri gre¸site. Unii care se dau drept
cre¸stini consider˘a afacerile legate de lucrarea lui Dumnezeu ca fiind
ceva cu totul aparte de serviciul religios. Ei zic: „Religia este religie,
¸si afacerile sunt afaceri. Suntem hot˘arâ¸ti s˘a facem s˘a aib˘a succes
partea de care ne ocup˘am ¸si vom pune mâna pe orice avantaj cu
putin¸t˘a pentru a promova aceast˘a ramur˘a special˘a a lucr˘arii.“ În felul
acesta, sunt introduse planuri contrarii adev˘arului ¸si neprih˘anirii,
sus¸tinându-se c˘a aceasta sau aceea trebuie s˘a fie f˘acut˘a deoarece este
o lucrare bun˘a ¸si c˘a ajut˘a la înaintarea lucr˘arii lui Dumnezeu.
Oameni care din cauza egoismului au devenit strâm¸ti ¸si miopi
la vedere consider˘a c˘a e privilegiul lor s˘a-i doboare la p˘amânt chiar
pe aceia pe care Dumnezeu îi folose¸ste s˘a difuzeze lumina pe care
El le-a dat-o. Prin planuri opresive, lucr˘atori care ar fi trebuit s˘a
stea liberi în Dumnezeu au fost împiedica¸ti prin restric¸tii din partea
acelora care nu erau decât colegi în lucrare. Toate acestea poart˘a
semnul firii omene¸sti, ¸si nu al celei dumnezeie¸sti. N˘ascocirea omului
duce la nedreptate ¸si oprimare. Cauza lui Dumnezeu e liber˘a de