Lucrarea îngerilor în perioada patriarhal ˘a
59
închina f˘ar˘a a p˘ac˘atui. Îns˘a acum s-a descoperit adev˘aratul caracter
al solilor cere¸sti. De¸si misiunea lor era de a rev˘arsa mânia, totu¸si lui
Avraam, b˘arbatul credin¸tei, ei i-au vorbit mai întâi de binecuvânt˘ari...
Avraam L-a onorat pe Dumnezeu ¸si Domnul l-a onorat pe el,
luându-l la sfaturile Sale ¸si descoperindu-i planurile Sale... Dum-
nezeu cuno¸stea foarte bine m˘asura vinov˘a¸tiei Sodomei; îns˘a El S-a
exprimat în felul oamenilor, pentru ca s˘a fie în¸teleas˘a juste¸tea pro-
cedeelor Sale. Înainte de a aduce judecata asupra p˘ac˘ato¸silor, El
avea s˘a instituie o cercetare a c˘ailor lor; dac˘a nu au dep˘a¸sit limitele
harului divin, El avea s˘a le acorde înc˘a posibilitatea de a se poc˘ai. —
PP 138, 139
[75]
Distrugerea Sodomei ¸si a Gomorei
Doi dintre mesagerii cere¸sti s-au dep˘artat, l˘asându-l pe Avraam
singur cu Acela despre care ¸stia acum c˘a este Fiul lui Dumnezeu...
Cu adânc respect ¸si umilin¸t˘a, el ¸si-a rostit cererea: „Iat˘a, am îndr˘aznit
s˘a vorbesc Domnului, eu care nu sunt decât praf ¸si cenu¸s˘a“... El s-a
apropiat mai mult de solul ceresc ¸si ¸si-a rostit fierbinte cererea. De¸si
Lot locuia acum în Sodoma, el nu era p˘arta¸s la nelegiuirea locuitori-
lor acesteia. Avraam se gândea c˘a în acea cetate numeros populat˘a
trebuia s˘a mai fie ¸si al¸ti închin˘atori ai adev˘aratului Dumnezeu. ¸Si,
gândind astfel, el a implorat: „Vei nimici Tu pe cel bun împreun˘a
cu cel r˘au? Departe de Tine a¸sa ceva... Cel ce judec˘a tot p˘amântul
nu va face oare dreptate?“ Avraam ¸si-a rostit cererea nu numai o
dat˘a, ci de mai multe ori. Devenind tot mai îndr˘azne¸t, pe m˘asur˘a
ce cererile lui erau ascultate, el a continuat s˘a pledeze, pân˘a când a
c˘ap˘atat asigurarea c˘a ¸si în cazul în care în cetate s-ar g˘asi doar zece
suflete neprih˘anite, cetatea avea s˘a fie cru¸tat˘a. — PP 139, 140
Doi îngeri îl viziteaz˘a pe Lot
În amurg, doi str˘aini se apropie de poarta cet˘a¸tii. P˘areau a fi
doi c˘al˘atori care doreau s˘a poposeasc˘a acolo peste noapte. Nimeni
nu a putut vedea în acei doi umili c˘al˘atori pe vestitorii puternici ai
judec˘a¸tii divine ¸si pu¸tin se gândea mul¸timea cea vesel˘a, nep˘as˘atoare
c˘a, prin felul cum avea s˘a-i trateze pe acei soli cere¸sti, chiar în
acea noapte, ei aveau s˘a ating˘a punctul culminant al vinov˘a¸tiei lor,
[76]