Basic HTML Version
10
Hristos Lumina Lumii
prev˘azut existen¸ta ¸si a luat m˘asuri ca s˘a întâmpine aceast˘a teribil˘a
situa¸tie. Atât de mare a fost iubirea Sa pentru lume, încât Se hot˘arî
s˘a dea pe unicul S˘au Fiu, „pentru ca oricine crede în El, s˘a nu piar˘a,
ci s˘a aib˘a via¸ta ve¸snic˘a“ (Ioan 3, 16).
Lucifer zisese: „Îmi voi ridica scaunul de domnie mai pe sus
de stelele lui Dumnezeu... voi fi ca Cel Preaînalt“ (Is. 14, 13.14).
Dar Hristos, de¸si „avea chipul lui Dumnezeu, totu¸si n-a crezut ca un
lucru de apucat s˘a fie deopotriv˘a cu Dumnezeu, ci S-a dezbr˘acat pe
Sine Însu¸si ¸si a luat un chip de rob, f˘acându-Se asemenea oamenilor“
(Fil. 2, 6.7).
Acesta a fost un sacrificiu de bun˘avoie. Isus ar fi putut r˘amâne
al˘aturi de Tat˘al. Ar fi putut p˘astra gloria cereasc˘a ¸si închinarea
îngerilor. Dar El a ales s˘a dea înapoi sceptrul în mâinile Tat˘alui ¸si
[23]
s˘a coboare de pe tronul universului, ca s˘a poat˘a aduce lumin˘a celor
cuprin¸si de întuneric ¸si via¸t˘a celor ce pier.
Acum aproape dou˘a mii de ani, o voce cu o semnifica¸tie tainic˘a
s-a auzit în cer, de la tronul lui Dumnezeu: „Iat˘a, Eu vin“. „Tu n-ai
voit nici jertf˘a, nici prinos; ci Mi-ai preg˘atit un trup... Iat˘a-M˘a (în
sulul c˘ar¸tii este scris despre Mine), vin s˘a fac voia Ta, Dumnezeule!“
(Evrei 10, 5-7). În aceste cuvinte, se anun¸t˘a împlinirea scopului ce
fusese ascuns din veacuri ve¸snice. Hristos era gata s˘a vin˘a în lumea
noastr˘a ¸si s˘a Se întrupeze. El zicea: „Tu Mi-ai preg˘atit un trup“.
Dac˘a El S-ar fi ar˘atat în slava Sa, pe care o avea împreun˘a cu Tat˘al
înainte de a fi lumea, noi n-am fi putut suporta lumina prezen¸tei Sale.
Ca noi s˘a o putem privi f˘ar˘a a fi nimici¸ti, manifestarea slavei Sale
a fost acoperit˘a. Divinitatea Sa a fost înv˘aluit˘a în corp omenesc —
slava invizibil˘a în chip omenesc, vizibil.
Aceast˘a ¸tint˘a m˘area¸t˘a fusese prefigurat˘a prin tipuri ¸si simboluri.
Rugul arzând, în care Hristos i S-a ar˘atat lui Moise, Îl descoperea pe
Dumnezeu. Simbolul ales pentru a reprezenta Divinitatea era un tufi¸s
neînsemnat, ce aparent n-avea nici o atrac¸tie. Acesta îns˘a cuprindea
pe Cel Infinit. Dumnezeul atotîndur˘ator ¸Si-a ascuns slava într-o
înf˘a¸ti¸sare foarte umil˘a, pentru ca Moise s˘a o poat˘a privi ¸si s˘a tr˘aiasc˘a.
Tot a¸sa, în stâlpul de nor ziua ¸si în stâlpul de foc noaptea, Dumnezeu,
comunicând cu Israel, le descoperea oamenilor voin¸ta Sa ¸si le acorda
harul S˘au. Slava lui Dumnezeu a fost acoperit˘a ¸si maiestatea Sa
înv˘aluit˘a, pentru ca vederea slab˘a a oamenilor m˘argini¸ti s-o poat˘a
privi. În acela¸si mod Hristos urma s˘a vin˘a în „trupul st˘arii noastre