Basic HTML Version
La Capernaum
203
¸si p˘amântul sunt în strâns˘a leg˘atur˘a ¸si c˘a o cunoa¸stere a adev˘arului
dumnezeiesc îl preg˘ate¸ste mai bine pe om s˘a îndeplineasc˘a datoriile
vie¸tii de toate zilele. El vorbea ca unul care cunoa¸ste bine cerul,
con¸stient de leg˘atura Sa cu Dumnezeu, ¸si în acela¸si timp recunoscând
faptul c˘a este unit cu fiecare membru al familiei omene¸sti.
Soliile pline de har erau f˘acute s˘a se potriveasc˘a ascult˘atorilor
Lui. ¸Stia „s˘a învioreze cu vorba pe cel doborât de întristare“ (Is.
50, 4); c˘aci harul era turnat pe buzele Lui, ca s˘a poat˘a transmite
oamenilor în chipul cel mai atr˘ag˘ator comorile adev˘arului. El avea
tact ca s˘a întâmpine mintea plin˘a de prejudec˘a¸ti ¸si îi surprindea
cu ilustra¸tii prin care le câ¸stiga aten¸tia. Prin imagina¸tie ajungea la
inim˘a. Ilustra¸tiile Lui erau luate din lucrurile vie¸tii zilnice ¸si, cu toate
c˘a erau simple, aveau în ele un în¸teles minunat de adânc. P˘as˘arile
cerului, crinii de pe câmp, s˘amân¸ta, p˘astorul ¸si oile — cu aceste
exemple a ilustrat Hristos adev˘aruri nemuritoare; iar dup˘a aceea,
ori de câte ori aveau s˘a vad˘a aceste lucruri ale naturii, ascult˘atorii
Lui î¸si reaminteau de cuvintele Sale. Ilustra¸tiile lui Hristos repetau
neîncetat înv˘a¸t˘aturile Lui.
Hristos nu-i lingu¸sea niciodat˘a pe oameni. Niciodat˘a nu spunea
ceva care s˘a hr˘aneasc˘a fanteziile ¸si închipuirile lor ¸si nici nu-i l˘auda
pentru iscusitele lor n˘ascociri; dar cuget˘atorii profunzi ¸si lipsi¸ti de
prejudec˘a¸ti primeau înv˘a¸t˘atura Lui ¸si vedeau c˘a aceasta le proba
în¸telepciunea. Erau plini de uimire pentru faptul c˘a adev˘arul spiritual
era exprimat în vorbirea cea mai simpl˘a. Oamenii cu educa¸tia cea
mai înalt˘a erau încânta¸ti de cuvintele Lui, iar cei needuca¸ti aveau
totdeauna de câ¸stigat. El avea o solie pentru cei neînv˘a¸ta¸ti ¸si îi f˘acea
chiar ¸si pe p˘agâni s˘a în¸teleag˘a c˘a are o solie pentru ei.
Duioasa Lui mil˘a venea ca o atingere vindec˘atoare asupra ini-
milor obosite ¸si tulburate. Chiar ¸si în mijlocul agita¸tiei vr˘ajma¸silor
mânio¸si, El era înconjurat de o atmosfer˘a plin˘a de pace. Frumuse¸tea
înf˘a¸ti¸s˘arii Lui, farmecul caracterului Lui ¸si, mai presus de toate,
iubirea exprimat˘a în privire ¸si în tonul vorbirii Lui îi atr˘ageau pe
to¸ti aceia care nu erau împietri¸ti în necredin¸t˘a. F˘ar˘a spiritul acela
pl˘acut ¸si plin de iubire, care r˘as˘area din orice privire ¸si din orice
cuvânt, n-ar fi putut s˘a atrag˘a atâta lume. Suferinzii care veneau la
El sim¸teau c˘a Se interesa de ceea ce îi interesa pe ei, ca un prieten
[255]
duios ¸si credincios, ¸si doreau s˘a afle mai mult din adev˘arurile pe