Basic HTML Version
232
Hristos Lumina Lumii
una. „Cât˘a vreme nu va trece cerul ¸si p˘amântul, nu va trece o iot˘a
sau o frântur˘a de slov˘a din Lege, înainte ca s˘a se fi întâmplat toate
lucrurile.“ Atâta vreme cât exist˘a cerul ¸si p˘amântul, Sabatul va fi ¸si
mai departe un semn al puterii Creatorului. ¸Si atunci când Edenul va
înflori din nou pe p˘amânt, ziua sfânt˘a de odihn˘a a lui Dumnezeu va
fi onorat˘a de to¸ti cei ce sunt sub soare. „În fiecare Sabat“, locuitorii
p˘amântului nou, sl˘avit, vor veni „s˘a se închine înaintea mea — zice
Domnul“ (Mat. 5, 18; Is. 66, 23).
Nici o alt˘a institu¸tie încredin¸tat˘a iudeilor n-a urm˘arit a¸sa de mult
s˘a-i deosebeasc˘a de neamurile din jurul lor cum a f˘acut-o Sabatul.
Dumnezeu a inten¸tionat ca p˘azirea lui s˘a-i arate ca închin˘atori ai S˘ai.
Trebuia s˘a fie un semn al desp˘ar¸tirii lor de idolatrie, al leg˘aturii lor cu
adev˘aratul Dumnezeu. Dar, pentru a sfin¸ti Sabatul, ¸si oamenii trebuie
s˘a fie sfin¸ti. Prin credin¸t˘a, ei trebuie s˘a ajung˘a p˘arta¸si la neprih˘anirea
lui Hristos. Când i s-a dat lui Israel porunca: „Adu-¸ti aminte de ziua
de odihn˘a, ca s-o sfin¸te¸sti“, Domnul a mai spus ¸si „S˘a-Mi fi¸ti ni¸ste
oameni sfin¸ti“ (Ex. 20, 8; 22, 31). Numai în felul acesta Sabatul
putea s˘a-i deosebeasc˘a pe israeli¸ti ca închin˘atori ai lui Dumnezeu.
Când iudeii s-au dep˘artat de Dumnezeu ¸si n-au mai c˘autat ca prin
credin¸t˘a s˘a-¸si însu¸seasc˘a neprih˘anirea lui Hristos, Sabatul ¸si-a pierdut
însemn˘atatea pe care o avea. Satana a c˘autat s˘a se înal¸te pe sine ¸si
s˘a-i îndep˘arteze pe oameni de la Hristos, lucrând la denaturarea
Sabatului, pentru c˘a era semnul puterii lui Hristos. Conduc˘atorii
[284]
iudei au împlinit voia lui Satana când au împov˘arat ziua de odihn˘a
a lui Dumnezeu cu cerin¸te ap˘as˘atoare. În zilele lui Hristos, Sabatul
devenise atât de pervertit, încât p˘azirea lui reflecta mai degrab˘a
caracterul oamenilor egoi¸sti ¸si despotici decât caracterul P˘arintelui
ceresc, iubitor. Rabinii Îl prezentau pe Dumnezeu ca unul care d˘a
legi de care oamenii nu pot s˘a asculte. Ei îi determinau pe oameni
s˘a-L vad˘a pe Dumnezeu ca un tiran ¸si s˘a-¸si închipuie c˘a ¸tinerea
Sabatului, a¸sa cum o cerea El, îi f˘acea pe oameni s˘a fie aspri ¸si
cruzi. Lucrarea lui Hristos era tocmai aceea de a îndrepta p˘arerile
lor gre¸site. Cu toate c˘a rabinii îl urm˘areau cu vr˘ajm˘a¸sie neîmp˘acat˘a,
El n-a l˘asat nici m˘acar s˘a cread˘a c˘a se supune preten¸tiilor lor, ci a
mers înainte, p˘astrând Sabatul a¸sa cum cerea Legea lui Dumnezeu.
Într-o zi de Sabat, când Mântuitorul ¸si ucenicii Lui se întorceau
de la locul de rug˘aciune, au trecut printr-un lan de grâu care d˘adea în
copt. Isus lucrase pân˘a târziu ¸si, când au trecut prin hold˘a, ucenicii au