Basic HTML Version
280
Hristos Lumina Lumii
lac; dar deodat˘a cerul s-a întunecat, vântul s-a pr˘av˘alit s˘albatic prin
trec˘atorile muntelui, de-a lungul ¸t˘armului de r˘as˘arit, ¸si o furtun˘a
îngrozitoare a izbucnit pe lac.
Soarele coborâse la apus ¸si întunecimea nop¸tii se l˘asase peste
apa biciuit˘a de furtun˘a. Valurile, agitate cu furie de vântul sinistru,
se aruncau cu îndr˘azneal˘a asupra b˘arcii ucenicilor ¸si amenin¸tau
s˘a o înghit˘a. Pescarii ace¸stia o¸teli¸ti î¸si petrecuser˘a via¸ta pe lac ¸si
î¸si conduseser˘a barca în siguran¸t˘a prin multe furtuni; de ast˘a dat˘a
îns˘a, t˘aria ¸si priceperea lor n-au ajutat la nimic. Ei erau neputincio¸si
în ghearele furtunii ¸si, când vedeau c˘a barca li se umplea cu ap˘a,
n˘adejdea îi p˘ar˘asea.
Absorbi¸ti de eforturile lor de a se salva singuri, uitaser˘a c˘a Isus
era cu ei în barc˘a. Acum, v˘azând c˘a munca le este zadarnic˘a ¸si c˘a
îi a¸steapt˘a moartea, ¸si-au amintit cine le poruncise s˘a traverseze
marea. Singura lor speran¸t˘a era Isus. În sl˘abiciunea ¸si disperarea lor,
au strigat: „Înv˘a¸t˘atorule! Înv˘a¸t˘atorule!“ Dar întunericul cel des Îl
ascundea din fa¸ta lor. Glasurile lor au fost înghi¸tite de vuietul furtunii
¸si n-a venit nici un r˘aspuns. Îndoiala ¸si temerea i-au cuprins. Oare
s˘a-i fi uitat Isus? El, care biruise boala, demonii ¸si chiar moartea, nu
era în stare s˘a-i ajute pe ucenicii Lui acum? Nu Se gândea oare c˘a ei
sunt într-o asemenea nenorocire?
Au strigat din nou, dar nu s-a auzit alt r˘aspuns, decât urletul
apei înfuriate. Barca aproape se scufunda. O clip˘a ¸si p˘area c˘a vor fi
înghi¸ti¸ti de valurile înfuriate.
Deodat˘a, lumina unui fulger str˘abate întunericul ¸si ei Îl v˘ad pe
Isus dormind netulburat de zgomot. Cu uimire ¸si disperare, ei au
strigat: „Înv˘a¸t˘atorule, nu- ¸Ti pas˘a c˘a noi pierim?“ Cum se poate ca El
s˘a Se odihneasc˘a a¸sa de lini¸stit când ei sunt în primejdie ¸si se lupt˘a
cu moar-tea?
[335]
Strig˘atul lor Îl treze¸ste pe Isus. La lumina fulgerului, ei v˘ad
pe fa¸ta Lui o pace dumnezeiasc˘a; citesc în privirea Lui uitare de
sine, iubire duioas˘a, iar inima lor, îndreptându-se c˘atre El, strig˘a:
„Doamne, scap˘a-ne c˘a pierim“.
Niciodat˘a nu a rostit un suflet strig˘atul acesta f˘ar˘a s˘a fie luat
în seam˘a. În timp ce ucenicii înal¸t˘a vâslele pentru a face o ultim˘a
sfor¸tare, Isus Se ridic˘a. El st˘a în picioare în mijlocul ucenicilor,
în timp ce furtuna url˘a, valurile se sf˘arâm˘a peste ei, iar fulgerul Îi