Basic HTML Version
296
Hristos Lumina Lumii
Scripturilor în cercul familiei.
Ace¸sti ucenici aveau s˘a fie vestitori ai adev˘arului, s˘a preg˘ateasc˘a
drumul pentru venirea Domnului lor. Solia pe care trebuiau s˘a o
aduc˘a era solia vie¸tii ve¸snice ¸si destinul oamenilor depindea de
primirea sau lep˘adarea ei. Pentru a-i impresiona pe oameni cu so-
lemnitatea ei, Isus le-a poruncit ucenicilor: „Dac˘a nu v˘a va primi
cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, s˘a ie¸si¸ti din casa sau din
cetatea aceea ¸si s˘a scutura¸ti praful de pe picioarele voastre. Adev˘arat
v˘a spun c˘a, în ziua judec˘a¸tii, va fi mai u¸sor pentru ¸tinutul Sodomei
¸si Gomorei decât pentru cetatea aceea“.
Acum, ochiul Mântuitorului p˘atrunde viitorul; El prive¸ste la câm-
pul mai întins în care, dup˘a moartea Lui, ucenicii aveau s˘a m˘arturi-
seasc˘a pentru El. Privirea Lui profetic˘a cerceteaz˘a toate experien¸tele
slujitorilor S˘ai de-a lungul veacurilor, pân˘a va veni El a doua oar˘a.
El le arat˘a urma¸silor S˘ai luptele pe care aveau s˘a le întâmpine. El
descoper˘a caracterul ¸si planul luptei. El le prezint˘a pericolele pe
care trebuiau s˘a le întâlneasc˘a, sacrificiul de sine care li se va cere.
El dore¸ste ca ei s˘a ¸stie cât vor avea de suferit, ca s˘a nu fie lua¸ti pe
nea¸steptate de c˘atre vr˘ajma¸si. Lupta lor nu va fi dus˘a „împotriva
st˘apânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor r˘aut˘a¸tii
care sunt în locurile cere¸sti“ (Efes. 6, 12). Ei se vor lupta cu for¸te
supranaturale, dar sunt asigura¸ti de ajutor supranatural. Toate fiin-
¸tele inteligente cere¸sti se afl˘a în o¸stirea aceasta. ¸Si în rândurile ei
nu sunt numai îngeri. Duhul Sfânt, reprezentantul Conduc˘atorului
o¸stirii Domnului, Se coboar˘a pentru a îndruma lupta. Sl˘abiciunile
noastre pot s˘a fie multe, p˘acatele ¸si gre¸selile noastre pot s˘a fie urâte;
dar harul lui Dumnezeu este pentru to¸ti cei ce-l caut˘a cu poc˘ain¸t˘a.
T˘aria Atotputerniciei e rânduit˘a s˘a dea ajutor celor ce se încred în
Dumnezeu.
[353]
„Iat˘a“, a zis Isus, „Eu v˘a trimit ca pe ni¸ste oi în mijlocul lupilor.
Fi¸ti dar în¸telep¸ti ca ¸serpii ¸si f˘ar˘a r˘autate ca porumbeii.“ Hristos În-
su¸si n-a l˘asat nerostit nici un singur cuvânt din adev˘ar, dar a vorbit
totdeauna cu iubire. El a dat pe fa¸t˘a cel mai mare tact ¸si o aten¸tie
deosebit˘a ¸si plin˘a de bun˘atate în leg˘aturile Lui cu oamenii. El n-a
fost niciodat˘a aspru, niciodat˘a n-a rostit un cuvânt sever dac˘a nu era
nevoie, niciodat˘a n-a provocat unei inimi sensibile o suferin¸t˘a care
s˘a nu fie necesar˘a. El n-a mustrat cu asprime sl˘abiciunea omeneasc˘a.
F˘ar˘a team˘a a demascat f˘a¸t˘arnicia, necredin¸ta ¸si nedreptatea, dar în