Basic HTML Version
„Da¸ti-le voi s˘a m˘anânce“
311
Hristos ar fi putut s˘a întind˘a înaintea oamenilor o mas˘a bogat˘a, dar
hrana preg˘atit˘a numai pentru mul¸tumirea poftei n-ar fi adus nici o
înv˘a¸t˘atur˘a pentru binele lor. Hristos i-a înv˘a¸tat prin aceasta c˘a pro-
viziile naturale date omului de Dumnezeu fuseser˘a folosite r˘au. ¸Si
niciodat˘a n-au avut oamenii atâta bucurie la ospe¸tele str˘alucitoare,
preg˘atite pentru mul¸tumirea unui gust stricat, cum s-au bucurat ace¸sti
oameni de odihna ¸si hrana simpl˘a date de Hristos atât de departe de
locuin¸tele omene¸sti.
Dac˘a oamenii de ast˘azi ar fi simpli în obiceiurile lor, tr˘aind în
armonie cu legile naturii, ca Adam ¸si Eva la început, ar fi mijloace
îndestul˘atoare pentru nevoile familiei omene¸sti. Ar fi mai pu¸tine
nevoi închipuite ¸si mai multe ocazii de a lucra dup˘a voia lui Dum-
nezeu. Dar egoismul ¸si satisfacerea gusturilor necurate au adus în
lume p˘acatul ¸si mizeria, unul din cauza excesului, iar altul din cauza
lipsei.
Isus n-a c˘autat s˘a-i atrag˘a pe oameni prin satisfacerea dorin¸tei
dup˘a bel¸sug. Pentru aceast˘a mare mul¸time, obosit˘a ¸si fl˘amând˘a dup˘a
o zi înc˘arcat˘a ¸si plin˘a de încordare, hrana simpl˘a era o asigurare
nu numai a puterii Sale, ci ¸si a purt˘arii Sale de grij˘a pentru nevo-
ile obi¸snuite ale vie¸tii. Mântuitorul nu le-a f˘ag˘aduit urma¸silor S˘ai
bel¸sugul lumii; hrana lor poate s˘a fie simpl˘a ¸si chiar pu¸tin˘a; partea
lor poate s˘a fie s˘ar˘acia, dar Cuvântul Lui d˘a asigurarea c˘a nevoile
lor vor fi împlinite, iar El a f˘ag˘aduit lucruri mai bune decât bunurile
p˘amânte¸sti, ¸si anume prezen¸ta Lui mângâietoare.
Prin hr˘anirea celor cinci mii, Isus a ridicat v˘alul care acoper˘a lu-
mea natural˘a ¸si a descoperit puterea care lucreaz˘a necontenit pentru
binele nostru. În cre¸sterea roadelor p˘amântului, Dumnezeu face în
fiecare zi o minune. Aceea¸si lucrare care s-a produs prin hr˘anirea
mul¸timii se realizeaz˘a pe cale natural˘a. Oamenii preg˘atesc p˘amântul
¸si seam˘an˘a s˘amân¸ta, dar via¸ta dat˘a de Dumnezeu este aceea care
face s˘a germineze s˘amân¸ta. Ploaia, aerul ¸si lumina de la Dumnezeu
fac s˘a apar˘a „întâi un fir verde, apoi spic, dup˘a aceea grâu deplin în
spic“ (Marcu 4, 28). Dumnezeu hr˘ane¸ste zilnic milioane de fiin¸te cu
roadele p˘amântului. Oamenii sunt chema¸ti s˘a conlucreze cu Dumne-
zeu la îngrijirea semin¸telor ¸si la facerea pâinii ¸si din cauza aceasta
ei pierd din vedere lucrarea lui Dumnezeu. Ei nu dau lui Dumnezeu
slava datorat˘a Numelui S˘au sfânt. Lucrarea puterii Lui era pus˘a în
[368]
seama cauzelor naturale sau a fiin¸telor omene¸sti, în locul lui Dum-