Basic HTML Version
312
Hristos Lumina Lumii
nezeu este sl˘avit omul, iar darurile milostive ale lui Dumnezeu sunt
r˘au folosite pentru un scop egoist ¸si ajung un blestem, în loc s˘a fie
o binecuvântare. Dumnezeu caut˘a s˘a schimbe toate acestea. El do-
re¸ste ca priceperea noastr˘a greoaie s˘a fie înviorat˘a, pentru a deosebi
bun˘atatea Lui milostiv˘a, ¸si s˘a-L sl˘avim pentru lucrarea puterii Sale.
El dore¸ste s˘a-L recunoa¸stem în darurile Sale, pentru ca ele s˘a fie
a¸sa cum au fost pl˘anuite, o binecuvântare pentru noi. Tocmai pentru
scopul acesta au fost s˘avâr¸site minunile lui Hristos.
Dup˘a ce mul¸timea a fost hr˘anit˘a, a mai r˘amas hran˘a din bel¸sug.
Dar El, care are la îndemân˘a toate izvoarele puterii nesfâr¸site, a
zis: „Strânge¸ti firimiturile care au r˘amas, ca s˘a nu se piard˘a nimic“.
Cuvintele acestea însemnau mai mult decât a pune pâinea în co¸suri.
Înv˘a¸t˘atura era dubl˘a. Nimic nu trebuie s˘a se piard˘a. Nu trebuie s˘a
l˘as˘am nefolosite ocaziile trec˘atoare. S˘a nu neglij˘am nimic ce ar putea
fi de folos pentru o fiin¸t˘a omeneasc˘a. S˘a se adune tot ce ar putea ajuta
la potolirea foamei celor fl˘amânzi de pe p˘amânt. Aceea¸si grij˘a s˘a fie
¸si în cele spirituale. Când s-au adunat co¸surile cu firimituri, oamenii
s-au gândit la prietenii lor de acas˘a. Doreau ca ¸si ei s˘a aib˘a parte de
pâinea binecuvântat˘a de Hristos. Con¸tinutul co¸surilor a fost împ˘ar¸tit
acelora din mul¸time care doreau ¸si dus prin toate satele din jur. În
felul acesta, aceia care luaser˘a parte la mas˘a urmau s˘a dea ¸si altora
pâinea care se cobora din cer, pentru a potoli foamea sufletului. Ei
urmau s˘a repete ceea ce înv˘a¸taser˘a din lucr˘arile minunate ale lui
Dumnezeu. Nimic nu trebuia s˘a se piard˘a. Nici un cuvânt despre
mântuirea ve¸snic˘a nu trebuia s˘a cad˘a la p˘amânt, f˘ar˘a folos.
Minunea cu pâinile ne înva¸t˘a lec¸tia dependen¸tei de Dumnezeu.
Când Hristos a hr˘anit pe cei cinci mii, hrana nu se g˘asea la îndemân˘a.
În mod evident, Hristos nu avea la dispozi¸tie cele necesare. Iat˘a-L
în pustie cu cinci mii de oameni, afar˘a de femei ¸si copii. El nu-i
invitase s˘a vin˘a dup˘a El; veniser˘a acolo f˘ar˘a s˘a fi fost chema¸ti sau
obliga¸ti; dar El ¸stia c˘a, dup˘a ce ascultaser˘a atâta timp înv˘a¸t˘aturile
Lui, oamenii erau fl˘amânzi ¸si obosi¸ti, deoarece ¸si El, asemenea lor,
avea nevoie de hran˘a. Erau departe de cas˘a ¸si noaptea se apropia.
Mul¸ti dintre ei nu aveau mijloace ca s˘a-¸si cumpere hran˘a. El, care
pentru binele lor postise patruzeci de zile în pustie, nu voia ca ei
s˘a se întoarc˘a fl˘amânzi la casele lor. Providen¸ta lui Dumnezeu Îl
a¸sezase pe Isus acolo unde Se afla, ¸si El era dependent de Tat˘al S˘au
ceresc pentru mijloacele care urmau s˘a împlineasc˘a nevoile lor.
[369]