Basic HTML Version
338
Hristos Lumina Lumii
c˘a El citea în inim˘a ca într-o carte deschis˘a, ei I-au vorbit despre
efectele cuvintelor Sale. Sperând c˘a ar putea s˘a împace pe ace¸sti
func¸tionari de stat înfuria¸ti, ei I-au spus lui Hristos: „ ¸Stii c˘a fariseii
au g˘asit pricin˘a de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?“
El a r˘aspuns: „Orice r˘asad, pe care nu l-a s˘adit Tat˘al Meu cel
ceresc, va fi smuls din r˘ad˘acin˘a“. Obiceiurile ¸si tradi¸tiile a¸sa de mult
apreciate de rabini erau din lumea aceasta, nu din cer. Oricât de mare
era autoritatea lor fa¸t˘a de popor, ele nu puteau s˘a reziste, dac˘a erau
puse la prob˘a de Dumnezeu. Orice inven¸tie omeneasc˘a pus˘a în locul
poruncilor lui Dumnezeu va fi socotit˘a ca fiind f˘ar˘a valoare, în ziua
aceea când „Dumnezeu va aduce orice fapt˘a la judecat˘a, ¸si judecata
aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie r˘au“
(Ecl. 12, 14).
Înlocuirea poruncilor lui Dumnezeu prin precepte omene¸sti n-a
încetat. Chiar ¸si între cre¸stini se g˘asesc a¸sez˘aminte ¸si practici care
n-au o temelie mai bun˘a decât tradi¸tiile p˘arin¸tilor. Asemenea în-
tocmiri, întemeiate pe autoritatea omeneasc˘a, le-au înlocuit pe cele
dumnezeie¸sti. Oamenii se aga¸t˘a de tradi¸tiile lor, onoreaz˘a obiceiu-
rile ¸si cultiv˘a ura împotriva acelora care caut˘a s˘a le arate gre¸seala.
Ast˘azi, când suntem invita¸ti s˘a atragem aten¸tia asupra poruncilor
lui Dumnezeu ¸si a credin¸tei lui Isus, vedem aceea¸si vr˘ajm˘a¸sie care
s-a dat pe fa¸t˘a ¸si în zilele lui Hristos. Despre poporul lui Dumnezeu
din timpul sfâr¸sitului, st˘a scris: „Balaurul, mâniat pe femeie, s-a
dus s˘a fac˘a r˘azboi cu r˘am˘a¸si¸ta semin¸tei ei, care p˘azesc poruncile lui
Dumnezeu ¸si ¸tin m˘arturia lui Isus Hristos“ (Apoc. 12, 17).
„Dar orice r˘asad, pe care nu l-a s˘adit Tat˘al Meu cel ceresc, va
fi smuls din r˘ad˘acin˘a.“ În locul autorit˘a¸tii a¸sa-numi¸tilor p˘arin¸ti ai
bisericii, Dumnezeu ne porunce¸ste s˘a primim cuvântul P˘arintelui
ve¸snic, Domnul cerului ¸si al p˘amântului. Numai aici se afl˘a adev˘arul
neamestecat cu r˘at˘acirea. David spune: „Sunt mai înv˘a¸tat decât
to¸ti înv˘a¸t˘atorii mei, c˘aci m˘a gândesc la înv˘a¸t˘aturile Tale. Am mai
mult˘a pricepere decât b˘atrânii, c˘aci p˘azesc poruncile Tale“ (Ps. 119,
99.100). To¸ti aceia care primesc autoritatea omeneasc˘a, obiceiurile
bisericii sau tradi¸tiile p˘arin¸tilor s˘a ia aminte la avertizarea cuprins˘a
în cuvintele lui Hristos: „Degeaba M˘a cinstesc ei, dând înv˘a¸t˘aturi
care nu sunt decât ni¸ste porunci omene¸sti“.
[399]