Basic HTML Version
356
Hristos Lumina Lumii
Cuvintele lui puteau s˘a creeze o impresie cu totul opus˘a aceleia pe
care dorea Hristos s˘a o fac˘a în mintea urma¸silor S˘ai ¸si Mântuitorul a
trebuit s˘a rosteasc˘a una dintre cele mai aspre mustr˘ari care au pornit
[416]
de pe buzele Sale: „Înapoia Mea, Satano; tu e¸sti o piatr˘a de poticnire
pentru Mine! C˘aci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu,
ci gânduri de-ale oamenilor“.
Satana încerca s˘a-L descurajeze pe Isus ¸si s˘a-L întoarc˘a de la
lucrarea Lui; iar Petru, în iubirea lui oarb˘a, d˘adea glas ispitei. Dom-
nul r˘aut˘a¸tii era autorul acestui gând. Înapoia acestui apel st˘aruitor,
era provocarea venit˘a de la el. În pustie, Satana Îi oferise lui Hristos
st˘apânirea lumii, cu condi¸tia de a p˘ar˘asi c˘ararea sacrificiului ¸si umi-
lin¸tei. Acum înf˘a¸ti¸sa ucenicului lui Hristos aceea¸si ispit˘a. El c˘auta
s˘a fixeze aten¸tia lui Petru asupra m˘aririi p˘amânte¸sti, pentru ca el
s˘a nu poat˘a privi crucea spre care voia Isus s˘a-i îndrepte privirea.
Prin Petru, Satana arunca din nou ispita asupra lui Isus. Dar Mân-
tuitorul nu a luat seama la ea; gândul Îi era la ucenicul S˘au. Satana
se a¸sezase între Petru ¸si Domnul lui, pentru ca inima ucenicului s˘a
nu fie mi¸scat˘a la vederea umilirii lui Hristos pentru mântuirea lui.
Cuvintele lui Hristos nu au fost rostite c˘atre Petru, ci c˘atre acela care
încerca s˘a-l despart˘a pe Petru de R˘ascump˘ar˘atorul lui. „Înapoia Mea,
Satano.“ Nu te mai a¸seza între Mine ¸si servul Meu r˘at˘acit. Las˘a-M˘a
s˘a stau fa¸t˘a în fa¸t˘a cu Petru, ca s˘a-i pot descoperi taina iubirii Mele.
Petru a în¸teles cu greu aceast˘a înv˘a¸t˘atur˘a amar˘a, ¸si anume c˘a
drumul lui Hristos pe p˘amânt trecea prin lupt˘a ¸si umilin¸t˘a. Ucenicul
se d˘adea înapoi în fa¸ta p˘art˘a¸siei cu Domnul s˘au în suferin¸t˘a. Dar, în
v˘apaia focului din cuptor, el trebuia s˘a înve¸te binecuvântarea adus˘a
de aceasta. Mult˘a vreme dup˘a aceea, când fiin¸ta lui atât de activ˘a
era aplecat˘a sub povara anilor ¸si a muncii, a scris: „Preaiubi¸tilor,
nu v˘a mira¸ti de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit
peste voi ca s˘a v˘a încerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi:
dimpotriv˘a, bucura¸ti-v˘a, întrucât ave¸ti parte de patimile lui Hristos,
ca s˘a v˘a bucura¸ti ¸si s˘a v˘a veseli¸ti ¸si la ar˘atarea slavei Lui“ (1 Petru 4,
12.13).
Isus le-a explicat acum ucenicilor S˘ai c˘a via¸ta Lui de abnega¸tie
era un exemplu pentru ceea ce trebuia s˘a fie via¸ta lor. Chemând în
jurul S˘au, împreun˘a cu ucenicii, pe oamenii care se apropiaser˘a, El a
zis: „Dac˘a voie¸ste cineva s˘a vin˘a dup˘a Mine, s˘a se lepede de sine, s˘a-
¸si ia crucea ¸si s˘a M˘a urmeze“. Crucea era asociat˘a cu puterea Romei.