„Cine este mai mare?“
371
cu Dumnezeu ¸si prin urmare nu avea acelea¸si obliga¸tii ca un supus
oarecare al st˘apânirii.
„Du-te la mare“, l-a îndrumat El pe Petru, „arunc˘a undi¸ta ¸si vei
trage afar˘a pe¸stele care va veni întâi; deschide-i gura ¸si vei g˘asi în
ea o moned˘a pe care ia-o ¸si d˘a-le-o pentru Mine ¸si pentru tine.“
De¸si El îmbr˘acase natura Sa divin˘a cu natura omeneasc˘a, în
minunea aceasta ¸Si-a dat pe fa¸t˘a slava. Era evident c˘a El era Cel care
declarase prin David: „Ale Mele sunt toate dobitoacele p˘adurilor,
toate fiarele mun¸tilor cu miile lor. Eu cunosc p˘as˘arile de pe mun¸ti ¸si
tot ce se mi¸sc˘a pe câmp este al Meu. Dac˘a Mi-ar fi foame, nu ¸ti-a¸s
spune ¸tie, c˘aci a Mea este lumea ¸si tot ce se cuprinde în ea“ (Ps. 50,
10-12).
Cu toate c˘a a ar˘atat l˘amurit c˘a nu avea obliga¸tia de a pl˘ati taxa,
Isus nu S-a luat la ceart˘a cu iudeii cu privire la acest lucru, deoarece
ei ar fi interpretat gre¸sit cuvintele Sale ¸si le-ar fi îndreptat împotriva
Sa. Ca s˘a nu fie pricin˘a de poticnire prin neplata d˘arii, El a f˘acut
lucrul acesta, care de drept nu I s-ar fi putut cere. Înv˘a¸t˘atura aceasta
urma s˘a fie de mare însemn˘atate pentru ucenici. În curând, urmau s˘a
aib˘a loc schimb˘ari însemnate în rela¸tia lor cu serviciul de la templu
¸si Hristos i-a înv˘a¸tat s˘a nu se a¸seze împotriva ordinii stabilite f˘ar˘a
s˘a fie nevoie. Pe cât era posibil, ei trebuiau s˘a nu dea nici un prilej
de r˘ast˘alm˘acire a credin¸tei lor. De¸si nu trebuie s˘a sacrifice nici un
principiu al adev˘arului, cre¸stinii trebuie s˘a evite cearta ori de câte
ori este posibil.
Când Hristos ¸si ucenicii erau singuri în cas˘a, în timp ce Petru
plecase la mare, Isus i-a chemat la Sine pe ceilal¸ti ¸si a întrebat:
„Despre ce vorbea¸ti unii cu al¸tii pe drum?“ Prezen¸ta lui Isus ¸si
întrebarea Lui i-au f˘acut s˘a vad˘a lucrurile într-o lumin˘a cu totul
deosebit˘a de aceea în care le v˘azuser˘a când se certau pe drum.
[435]
Ru¸sinea ¸si sentimentul de vinov˘a¸tie i-au f˘acut s˘a tac˘a. Isus le spusese
c˘a El avea s˘a moar˘a pentru mântuirea lor, iar ambi¸tia lor egoist˘a era
într-un dureros contrast cu iubirea Lui neegoist˘a.
Când le spusese c˘a avea s˘a moar˘a ¸si s˘a învie, Isus c˘autase s˘a-i
atrag˘a într-o discu¸tie cu privire la marea încercare a credin¸tei care
le st˘atea înainte. Dac˘a ar fi fost gata s˘a primeasc˘a ce dorea El s˘a le
descopere, ar fi fost scuti¸ti de durere ¸si de disperare grozav˘a. Cuvin-
tele Lui le-ar fi adus mângâiere în ceasul întrist˘arii ¸si descuraj˘arii.
Cu toate c˘a vorbise a¸sa de l˘amurit despre ceea ce Îl a¸stepta, faptul