Basic HTML Version
Printre curse
393
Isus a privit o clip˘a scena — victima tremurând, acoperit˘a de
ocar˘a, demnitarii cu fa¸ta aspr˘a, f˘ar˘a pic de mil˘a omeneasc˘a. Spiritul
S˘au de nep˘atat˘a cur˘a¸tie S-a cutremurat în fa¸ta acestui tablou. ¸Stia
bine pentru care motiv fusese adus acest caz în fa¸ta Lui. El citea
în inim˘a ¸si cuno¸stea caracterul ¸si istoria vie¸tii fiec˘aruia dintre cei
care st˘ateau în fa¸ta Lui. Chiar ace¸sti a¸sa-zi¸si paznici ai drept˘a¸tii
conduseser˘a victima la p˘acat, ca s˘a-I poat˘a întinde o curs˘a lui Isus.
Nedând nici un semn c˘a a auzit întrebarea lor, El S-a plecat ¸si,
îndreptându- ¸Si privirea în jos, a început s˘a scrie pe p˘amânt.
Irita¸ti de întârzierea ¸si aparenta Lui nep˘asare, acuzatorii s-au
apropiat, f˘acându-L atent asupra situa¸tiei. Dar, când privirea lor,
urm˘arind-o pe a lui Isus, a c˘azut pe p˘amântul de la picioarele Lui,
expresia fe¸tei lor s-a schimbat. Acolo, în fa¸ta lor, erau scrise p˘acatele
ascunse ale vie¸tii lor. Privitorii au v˘azut schimbarea brusc˘a de pe
fe¸tele lor ¸si s-au îngr˘am˘adit s˘a vad˘a la ce se uitau cu atâta groaz˘a ¸si
ru¸sine.
Cu toat˘a preten¸tia lor de respect fa¸t˘a de lege, acuzând-o pe fe-
meie, rabinii nesocoteau prescrip¸tiile legii. Era datoria so¸tului s˘a
ia m˘asuri împotriva ei, ¸si p˘ar¸tile vinovate trebuiau s˘a fie pedepsite
deopotriv˘a. Ac¸tiunea acuzatorilor era cu totul neautorizat˘a. Isus i-a
întâmpinat totu¸si pe terenul lor. Legea preciza c˘a, în cazul pedepsei
cu moartea, trebuia ca martorii s˘a arunce primii cu piatra. Ridicându-
Se acum ¸si a¸tintindu- ¸Si privirea asupra b˘atrânilor comploti¸sti, Isus a
zis: „Cine dintre voi este f˘ar˘a p˘acat s˘a arunce cel dintâi cu piatra în
ea“. ¸Si, aplecându-Se, a continuat s˘a scrie pe p˘amânt.
El nu nesocotise legea dat˘a de Moise, nici nu c˘alcase autoritatea
Romei. Acuzatorii fuseser˘a înfrân¸ti. Acum, când haina pretinsei
lor sfin¸tenii fusese sfâ¸siat˘a, ei au r˘amas în fa¸ta nem˘arginitei cur˘a¸tii
vinova¸ti ¸si condamna¸ti. Tremurau ca nu cumva nelegiuirile ascunse
ale vie¸tii lor s˘a fie descoperite mul¸timii ¸si unul câte unul, cu fruntea ¸si
ochii pleca¸ti, s-au furi¸sat, l˘asându-¸si victima singur˘a cu Mântuitorul
milostiv.
Isus S-a ridicat ¸si, privind la femeie, a zis: „Femeie, unde sunt
pârâ¸sii t˘ai? Nimeni nu te-a osândit?“ „Nimeni, Doamne“, I-a r˘aspuns
ea. ¸Si Isus i-a zis: „Nici Eu nu te osândesc. Du-te ¸si s˘a nu mai
p˘ac˘atuie¸sti“.
[462]
Femeia st˘atuse în fa¸ta lui Isus tremurând de fric˘a. Cuvintele Lui:
„Cine dintre voi este f˘ar˘a p˘acat s˘a arunce cel dintâi cu piatra în ea“