394
Hristos Lumina Lumii
au sunat pentru ea ca o sentin¸t˘a la moarte. Nu îndr˘aznea s˘a ridice
ochii c˘atre fa¸ta Mântuitorului, ci î¸si a¸stepta soarta în t˘acere. Cu
inima cuprins˘a de uimire, a v˘azut cum acuzatorii ei se îndep˘arteaz˘a
f˘ar˘a cuvânt ¸si plini de nelini¸ste; apoi au ajuns la urechile ei aceste
cuvinte: „Nici Eu nu te osândesc. Du-te ¸si s˘a nu mai p˘ac˘atuie¸sti“.
Cu inima zdrobit˘a, ea s-a aruncat la picioarele lui Isus, exprimându-
¸si printre suspine iubirea plin˘a de recuno¸stin¸t˘a ¸si m˘arturisindu-¸si
p˘acatele cu lacrimi amare.
Acesta a fost pentru ea începutul unei vie¸ti noi, o via¸t˘a de cur˘a¸tie
¸si pace, devotat˘a în slujba lui Dumnezeu. În ridicarea acestui suflet
c˘azut, Isus a s˘avâr¸sit o minune mai mare decât vindecarea celei
mai rele boli trupe¸sti. El a vindecat boala spiritual˘a care duce la
moarte ve¸snic˘a. Femeia aceasta poc˘ait˘a a devenit una dintre cele
mai statornice urma¸se ale Lui. Prin iubire ¸si devotament, pline de
sacrificiu de sine, ea ¸si-a exprimat recuno¸stin¸ta fa¸t˘a de harul Lui
iert˘ator.
Iertând-o pe aceast˘a femeie ¸si încurajând-o s˘a duc˘a o via¸t˘a mai
bun˘a, caracterul lui Isus str˘aluce¸ste în frumuse¸tea neprih˘anirii de-
s˘avâr¸site. De¸si nu acoper˘a p˘acatul, nici nu mic¸soreaz˘a sim¸tul vi-
nov˘a¸tiei, El nu caut˘a s˘a condamne, ci s˘a mântuiasc˘a. Lumea avea
numai dispre¸t ¸si batjocur˘a pentru femeia aceasta p˘ac˘atoas˘a, dar Isus
îi spune cuvinte de mângâiere ¸si n˘adejde. Cel nep˘atat are mil˘a de
sl˘abiciunea celui p˘ac˘atos ¸si-i întinde o mân˘a de ajutor. În timp ce
fariseii ipocri¸ti acuz˘a, Isus îi zice: „Du-te ¸si s˘a nu mai p˘ac˘atuie¸sti“.
Nu este un adev˘arat urma¸s al lui Hristos acela care, întorcând
privirea, se îndep˘arteaz˘a de cel care a gre¸sit, l˘asându-l s˘a-¸si urmeze
neîmpiedicat calea spre ruin˘a. Cei care se gr˘abesc s˘a-i acuze pe al¸tii
¸si, plini de râvn˘a, îi aduc în fa¸ta justi¸tiei sunt adesea mai vinova¸ti în
propria via¸t˘a decât cei pe care îi acuz˘a. Oamenii îl ur˘asc pe p˘ac˘atos,
în timp ce iubesc p˘acatul. Hristos ur˘a¸ste p˘acatul, dar îl iube¸ste pe
p˘ac˘atos. Acesta va fi spiritul celor care Îl urmeaz˘a. Iubirea cre¸stin˘a
e înceat˘a la mustrare, gr˘abit˘a s˘a observe poc˘ain¸ta, gata s˘a ierte, s˘a
încurajeze, s˘a-l a¸seze pe cel gre¸sit pe calea sfin¸teniei ¸si s˘a-i înt˘areasc˘a
pa¸sii pe acest drum.
[463]