Basic HTML Version
Ultima c˘al ˘atorie din Galilea
421
s˘a pun˘a a¸sa de mult st˘apânire pe inim˘a ca sim¸t˘amântul neclintit al
r˘aspunderii noastre fa¸t˘a de Dumnezeu. Nimic nu p˘atrunde mai mult
în profunzimea motivelor pur-t˘arii noastre ca sim¸t˘amântul iubirii
iert˘atoare a lui Hristos. Dac˘a avem p˘art˘a¸sie cu Dumnezeu, atunci
suntem umplu¸ti cu Duhul S˘au cel Sfânt, care ne face în stare s˘a avem
p˘art˘a¸sie ¸si cu semenii no¸stri. Bucura¸ti-v˘a atunci când, prin Hristos,
a¸ti devenit lega¸ti cu Dumnezeu, membri ai familiei cere¸sti. Dac˘a
privi¸ti totdeauna în sus, ve¸ti avea sim¸t˘amântul continuu al sl˘abiciunii
firii voastre omene¸sti. Cu cât ve¸ti cultiva mai pu¸tin eul, cu atât ve¸ti
în¸telege mai clar ¸si mai pe deplin m˘are¸tia Mântuitorului vostru. Cu
cât v˘a ve¸ti lega mai strâns de izvorul luminii ¸si al puterii, cu atât
va str˘aluci mai mult˘a lumin˘a asupra voastr˘a ¸si cu atât ve¸ti avea mai
mult˘a putere de a lucra pentru Dumnezeu. Bucura¸ti-v˘a c˘a sunte¸ti
una cu Dumnezeu, una cu Hristos ¸si cu întreaga familie cereasc˘a.
[494]
Atunci când cei ¸saptezeci ascultau cuvintele lui Hristos, Duhul
Sfânt imprima în mintea lor realit˘a¸tile vii ¸si scria adev˘arul pe tablele
inimii lor. De¸si erau înconjura¸ti de o mul¸time de oameni, li se p˘area
c˘a sunt singuri cu Dumnezeu.
V˘azând c˘a ei în¸teleg spiritul înv˘a¸t˘aturii date atunci, Isus S-a bucu-
rat în Duhul Sfânt ¸si a zis: „Tat˘a, Doamne al cerului ¸si al p˘amântului,
Te laud, pentru c˘a ai ascuns aceste lucruri de cei în¸telep¸ti ¸si pricepu¸ti
¸si le-ai descoperit pruncilor. Da, Tat˘a, fiindc˘a a¸sa ai g˘asit cu cale Tu.
Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tat˘al Meu; ¸si nimeni nu
¸stie cine este Fiul, afar˘a de Tat˘al; nici cine este Tat˘al, afar˘a de Fiul ¸si
acela c˘aruia vrea Fiul s˘a i-L descopere.“
Oamenii onora¸ti ai lumii, considera¸ti oameni mari ¸si în¸telep¸ti,
cu toat˘a în¸telepciunea cu care se mândreau c˘a o au, n-au putut s˘a
în¸teleag˘a caracterul lui Hristos. Ei Îl judecau dup˘a înf˘a¸ti¸sare, dup˘a
umilin¸ta la care era supus ca fiin¸t˘a omeneasc˘a. Dar pescarilor ¸si
vame¸silor le fusese dat s˘a-L vad˘a pe Cel Nev˘azut. Nici ucenicii nu
ajunseser˘a s˘a în¸teleag˘a tot ce dorea Isus s˘a le descopere, dar pu¸tin
câte pu¸tin, atunci când se predau puterii Duhului Sfânt, mintea lor
era luminat˘a. Ei î¸si d˘adeau seama c˘a puternicul Dumnezeu, îmbr˘acat
în ve¸smântul trupului omenesc, Se afla între ei. Isus S-a bucurat
c˘a, de¸si cei în¸telep¸ti ¸si price-pu¸ti nu aveau aceast˘a cuno¸stin¸t˘a, ea
fusese descoperit˘a acestor oameni umili. Adesea, când prezentase
textele Scripturilor Vechiul Testament ¸si ar˘atase aplica¸tia lor la Sine
¸si la lucrarea Sa de isp˘a¸sire, oamenii fuseser˘a trezi¸ti de c˘atre Duhul