Basic HTML Version
Ultima c˘al ˘atorie din Galilea
423
spun c˘a nici unul dintre cei pofti¸ti nu va gusta din cina Mea“ (Luca
14, 24).
Înv˘a¸t˘atura dat˘a ucenicilor a fost foarte pre¸tioas˘a. Parabola cu
v˘aduva st˘aruitoare ¸si prietenul care cerea pâine la miezul nop¸tii
d˘adea o nou˘a putere cuvintelor Sale: „Cere¸ti ¸si vi se va da; c˘auta¸ti
¸si ve¸ti g˘asi; bate¸ti ¸si vi se va deschide“ (Luca 11, 9). ¸Si adesea,
când credin¸ta lor se cl˘atina, era înt˘arit˘a prin amintirea c˘a Hristos
spusese: „Dumnezeu nu va face dreptate ale¸silor Lui, care strig˘a zi
¸si noapte c˘atre El, m˘acar c˘a z˘above¸ste fa¸t˘a de ei? V˘a spun c˘a le va
face dreptate în curând“ (Luca 18, 7.8).
Hristos a repetat acea frumoas˘a parabol˘a cu oaia pierdut˘a. El
a dezvoltat mai departe înv˘a¸t˘atura ei prin pilda cu banul de argint
pierdut ¸si prin pilda fiului risipitor. Ucenicii nu puteau atunci s˘a
în¸teleag˘a pe deplin aceste înv˘a¸t˘aturi, dar, dup˘a rev˘arsarea Duhului
Sfânt, când au v˘azut cum vin neamurile la credin¸t˘a ¸si mânia aprins˘a a
iudeilor, au în¸teles mai bine înv˘a¸t˘atura despre fiul risipitor ¸si au putut
p˘atrunde în bucuria cuvintelor lui Hristos: „Trebuie s˘a ne veselim
[496]
¸si s˘a ne bucur˘am; c˘aci acest fiu al meu era mort ¸si a înviat; era
pierdut, ¸si a fost g˘asit“ (Luca 15, 32.24). ¸Si când au mers în Numele
Domnului lor, dând piept cu vorbirile de r˘au, s˘ar˘acia ¸si persecu¸tia,
adesea ¸si-au îmb˘arb˘atat inima, repetând cuvintele pe care le rostise.
El în aceast˘a ultim˘a c˘al˘atorie: „Nu te teme, turm˘a mic˘a; pentru c˘a
Tat˘al vostru v˘a d˘a cu pl˘acere Împ˘ar˘a¸tia. Vinde¸ti ce ave¸ti ¸si da¸ti
milostenie. Face¸ti-v˘a rost de pungi, care nu se învechesc, o comoar˘a
nesecat˘a în ceruri, unde nu se apropie ho¸tul, ¸si unde nu roade molia.
C˘aci unde este comoara voastr˘a, acolo este ¸si inima voastr˘a“ (Luca
12, 32-34).
[497]