Basic HTML Version
530
Hristos Lumina Lumii
C˘arturarii ¸si fariseii care Îl ascultau pe Isus ¸stiau c˘a aceste cuvinte
erau adev˘arate. Ei ¸stiau cum fusese ucis profetul Zaharia. În timp
ce cuvintele de avertizare din partea lui Dumnezeu erau pe buzele
acestuia, o furie demonic˘a l-a apucat pe regele dec˘azut ¸si, la porunca
lui, profetul a fost omorât. Sângele lui a curs pe pietrele din curtea
templului ¸si n-a putut fi ¸sters; a r˘amas acolo pentru a m˘arturisi
împotriva Israelului apostaziat. Cât˘a vreme urma s˘a dureze templul,
urma s˘a fie acolo pata aceea de sânge neprih˘anit, strigând c˘atre
Dumnezeu dup˘a r˘azbunare. Când Isus S-a referit la aceste p˘acate
îngrozitoare, un tremur de groaz˘a a str˘ab˘atut prin mul¸time.
Privind înainte, Isus a declarat c˘a nepoc˘ain¸ta iudeilor ¸si intole-
ran¸ta lor fa¸t˘a de servii lui Dumnezeu urmau s˘a fie în viitor la fel ca
în trecut.
„De aceea, iat˘a, v˘a trimit prooroci, în¸telep¸ti ¸si c˘arturari. Pe unii
din ei îi ve¸ti omorî ¸si r˘astigni, pe al¸tii îi ve¸ti bate în sinagogile
voastre ¸si-i ve¸ti prigoni din cetate în cetate.“ Profe¸ti ¸si în¸telep¸ti
plini de credin¸t˘a ¸si de Duhul Sfânt — ¸Stefan, Iacov ¸si mul¸ti al¸tii
— urmau s˘a fie condamna¸ti ¸si uci¸si. Cu mâna ridicat˘a c˘atre cer,
înv˘aluit în lumin˘a dumnezeiasc˘a, Hristos a vorbit ca un judec˘ator
celor din fa¸ta Lui. Glasul Lui, care se auzise de atâtea ori plin de
bun˘atate ¸si îndemn, s-a auzit acum în mustrare aspr˘a ¸si condamnare.
Ascult˘atorii s-au cutremurat. Impresia f˘acut˘a de cuvintele ¸si privirea
Lui nu avea s˘a fie ¸stears˘a niciodat˘a.
Indignarea lui Hristos era îndreptat˘a împotriva f˘a¸t˘arniciei ¸si a
p˘acatelor grosolane, prin care oamenii î¸si distrugeau sufletul, în¸selau
pe semeni ¸si dezonorau pe Dumnezeu. În ra¸tionamentele am˘agitoare
¸si f˘a¸tarnice ale preo¸tilor ¸si conduc˘atorilor, El a v˘azut lucrarea tri-
mi¸silor lui Satana. Felul în care a denun¸tat p˘acatul era puternic ¸si
p˘atrunz˘ator, dar El n-a rostit nici un cuvânt de r˘azbunare. Avea o
mânie sfânt˘a împotriva domnului întunericului; dar n-a manifestat
deloc iritare sau lips˘a de r˘abdare. Tot astfel ¸si cre¸stinul care tr˘aie¸ste
în armonie cu Dumnezeu, având pl˘acutele însu¸siri ale iubirii ¸si milei,
va sim¸ti o dreapt˘a indignare împotriva p˘acatului, dar nu va fi mânat
[620]
de pasiune s˘a insulte pe acela pe care-l mustr˘a. Chiar când întâlne¸ste
pe cei care, mâna¸ti de o putere din adânc, sus¸tin minciuna, în Hristos
el î¸si va p˘astra lini¸stea ¸si st˘apânirea de sine.
O mil˘a dumnezeiasc˘a s-a ar˘atat pe fa¸ta Fiului lui Dumnezeu când
a aruncat o lung˘a privire de regret asupra templului ¸si apoi asupra