628
Hristos Lumina Lumii
Domnul Hristos n-a r˘aspuns în mod direct la aceast˘a întrebare.
El ¸stia c˘a Duhul Sfânt Se lupta cu Pilat ¸si i-a dat ocazia s˘a-¸si exprime
[727]
convingerea. „De la tine însu¸ti zici lucrul acesta“, a întrebat El, „sau
¸ti l-au spus al¸tii despre Mine?“ Cu alte cuvinte, acuza¸tia preo¸tilor sau
dorin¸ta de a primi lumin˘a din partea Domnului Hristos era motivul
care l-a îndemnat pe Pilat s˘a pun˘a aceast˘a întrebare? Pilat a în¸teles
ceea ce a vrut s˘a spun˘a Domnul Hristos, dar mândria i-a cuprins
inima. El nu va recunoa¸ste convingerea ce pusese st˘apânire pe el.
„Sunt eu iudeu?“ a spus el. „Neamul T˘au ¸si preo¸tii cei mai de seam˘a
Te-au dat în mâna mea: Ce ai f˘acut?“
Pentru Pilat trecuse ocazia de aur, îns˘a Domnul Isus nu l-a l˘asat
f˘ar˘a lumin˘a. În timp ce n-a r˘aspuns în mod direct la întrebarea lui
Pilat, El a vorbit în mod clar despre misiunea Sa. L-a l˘asat pe Pilat
s˘a în¸teleag˘a faptul c˘a El nu c˘auta un tron p˘amântesc.
„Împ˘ar˘a¸tia Mea nu este din lumea aceasta“, a spus El. „Dac˘a ar
fi Împ˘ar˘a¸tia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca
s˘a nu fiu dat în mâinile iudeilor, dar acum, Împ˘ar˘a¸tia Mea nu este
de aici.“ „Atunci un Împ˘arat tot e¸sti!“ i-a zis Pilat. „Da“, a r˘aspuns
Isus. „Eu sunt Împ˘arat. Eu pentru aceasta M-am n˘ascut ¸si am venit
în lume, ca s˘a m˘arturisesc despre adev˘ar. Oricine este din adev˘ar
ascult˘a glasul Meu.“
Domnul Hristos a declarat c˘a, în sine, Cuvântul S˘au era o cheie
care avea s˘a deschid˘a tainele pentru aceia care erau preg˘ati¸ti s˘a-l
primeasc˘a. El avea o putere ce se recomanda singur˘a, ¸si acesta era
secretul întinderii cu repeziciune a Împ˘ar˘a¸tiei adev˘arului S˘au. El
dorea ca Pilat s˘a în¸teleag˘a faptul c˘a natura sa ruinat˘a putea s˘a fie
ref˘acut˘a numai prin primirea ¸si tezaurizarea acestui adev˘ar.
Pilat avea dorin¸ta s˘a cunoasc˘a adev˘arul. Mintea sa era îns˘a con-
fuz˘a. El a în¸teles imediat cuvintele Mântuitorului ¸si inima sa a fost
mi¸scat˘a de o mare dorin¸t˘a de a cunoa¸ste ce anume era de fapt ade-
v˘arul ¸si cum îl putea ob¸tine. „Ce este adev˘arul?“ a întrebat el. Dar
n-a a¸steptat s˘a primeasc˘a un r˘aspuns. Tumultul gloatei de afar˘a l-a
readus la interesele acelui moment; c˘aci preo¸tii strigau, cerând lua-
rea imediat˘a a unei hot˘arâri. Ie¸sind în fa¸ta iudeilor, el a declarat cu
autoritate în glas: „Eu nu g˘asesc nici o vin˘a în El“.
Aceste cuvinte rostite de un judec˘ator p˘agân erau o mustrare
biciuitoare pentru perfidia ¸si falsitatea conduc˘atorilor iudei, care
Îl acuzau pe Mântuitorul. Când preo¸tii ¸si mai marii lui Israel au