Basic HTML Version
În sala de judecat ˘a a lui Pilat
629
auzit aceasta din partea lui Pilat, dezam˘agirea ¸si mânia lor n-au
mai cunoscut margini. Ei complotaser˘a de mult ¸si a¸steptau aceast˘a
ocazie. V˘azând perspectiva eliber˘arii lui Isus, se p˘area c˘a sunt gata
s˘a-L sfâ¸sie în buc˘a¸ti. L-au denun¸tat cu glas tare pe Pilat ¸si l-au
amenin¸tat cu condamnarea din partea autorit˘a¸tilor romane.
[728]
L-au acuzat c˘a refuz˘a s˘a-L condamne pe Isus, care, declarau ei,
S-a ridicat împotriva Cezarului.
Se auzeau acum voci mânioase, declarând c˘a influen¸ta lui Isus,
care îndemna la r˘azvr˘atire, era cunoscut˘a în toat˘a ¸tara. Preo¸tii spu-
neau c˘a El „înt˘arât˘a ¸si înva¸t˘a pe oameni prin toat˘a Iudea, din Galilea,
unde a început, pân˘a aici“.
În momentul acela, Pilat nu avea de gând s˘a-L condamne pe
Domnul Hristos. ¸Stia c˘a iudeii L-au acuzat datorit˘a urii ¸si prejudec˘a-
¸tii lor. El î¸si cuno¸stea datoria. Dreptatea cerea ca Domnul Hristos s˘a
fie imediat eliberat. Dar Pilat se temea de r˘autatea mul¸timii. Dac˘a ar
fi refuzat s˘a-L dea pe Hristos în mâinile lor, s-ar fi iscat tulburare,
¸si el se temea de acest lucru. Când a auzit c˘a Domnul Hristos era
din Galilea, a hot˘arât s˘a-L trimit˘a la Irod, conduc˘atorul acelei pro-
vincii, care se afla atunci la Ierusalim. În felul acesta, Pilat gândea
s˘a transfere responsabilitatea procesului de la el asupra lui Irod. El
considera, de asemenea, c˘a aceasta este o bun˘a ocazie de a vindeca o
veche disput˘a dintre el ¸si Irod. ¸Si lucrul acesta s-a adeverit. Cei doi
magistra¸ti au redevenit prieteni datorit˘a procesului Mântuitorului.
Pilat L-a dat din nou pe Domnul Hristos pe mâna solda¸tilor ¸si, în
mijlocul oc˘arilor ¸si insultelor gloatei, El a fost dus în grab˘a în sala
de judecat˘a a lui Irod. „Irod, când a v˘azut pe Isus, s-a bucurat foarte
mult“ (Luca 23, 8). El nu-L întâlnise niciodat˘a pân˘a atunci pe Mân-
tuitorul ¸si „de mult dorea s˘a-L vad˘a, din pricina celor auzite despre
El; ¸si n˘ad˘ajduia s˘a-L vad˘a f˘acând vreo minune“. Acest Irod era acela
ale c˘arui mâini erau p˘atate de sângele lui Ioan Botez˘atorul. Când
Irod a auzit pentru prima dat˘a de Domnul Hristos, a fost îngrozit ¸si
¸si-a zis: „Ioan acela, c˘aruia i-am t˘aiat capul, a înviat din mor¸ti“; „...
[729]
de aceea se fac minuni prin el“ (Marcu 6, 16; Mat. 14, 2). ¸Si totu¸si
Irod a dorit s˘a-L vad˘a pe Hristos. Acum era ocazia s˘a salveze via¸ta
acestui Profet ¸si regele spera s˘a alunge pentru totdeauna din minte
amintirea acelui cap însângerat ce i-a fost adus pe tipsie. El dorea
s˘a-¸si satisfac˘a, de asemenea, curiozitatea ¸si credea c˘a, dac˘a I se va