Basic HTML Version
668
Hristos Lumina Lumii
Aceste cuvinte n-au fost rostite în ¸soapt˘a. To¸ti ochii s-au îndrep-
tat s˘a vad˘a de unde vin. Cine vorbise? Era suta¸sul, osta¸sul roman.
R˘abdarea divin˘a a Mântuitorului ¸si moartea Lui subit˘a, cu strig˘atul
biruin¸tei pe buzele Lui, îl impresionaser˘a pe acest p˘agân. În trupul
acela sf˘arâmat, zdrobit, atârnând pe cruce, suta¸sul a recunoscut chi-
pul Fiului lui Dumnezeu. El nu s-a putut ab¸tine s˘a-¸si m˘arturiseasc˘a
credin¸ta. În acest fel se f˘acea din nou dovada c˘a R˘ascump˘ar˘atorul
nostru avea s˘a vad˘a roadele muncii sufletului S˘au. Chiar în ziua mor-
¸tii Sale, trei oameni, care se deosebeau foarte mult unul de cel˘alalt,
¸si-au declarat credin¸ta — cel care a comandat garda roman˘a, cel care
a purtat crucea Mântuitorului ¸si cel care a murit pe cruce al˘aturi de
El.
Pe m˘asur˘a ce seara se apropia, o lini¸ste nep˘amântean˘a se l˘as˘a
asupra Golgotei. Mul¸timea s-a împr˘a¸stiat ¸si mul¸ti s-au întors la
Ierusalim foarte mult schimba¸ti în spirit, fa¸t˘a de felul în care veniser˘a
diminea¸t˘a. Mul¸ti se îngr˘am˘adiser˘a la locul r˘astignirii din curiozitate,
¸si nu din ur˘a fa¸t˘a de Hristos. Ei înc˘a mai credeau acuza¸tiile preo¸tilor
¸si priveau la Hristos ca la un r˘auf˘ac˘ator. Cuprin¸si de o înfl˘ac˘arare
nenatural˘a, ei s-au unit cu gloata, b˘atându-¸si joc de El. Dar, când
p˘amântul a fost înv˘aluit în întuneric ¸si ei au început s˘a fie acuza¸ti
de propria con¸stiin¸t˘a, ¸si-au dat seama c˘a erau vinova¸ti de un mare
p˘acat. În mijlocul acelui întuneric îngrozitor, nu se mai auzeau nici
o glum˘a murdar˘a ¸si nici un râs batjocoritor; iar când întunericul
s-a ridicat, au pornit spre casele lor într-o t˘acere solemn˘a. Ei erau
convin¸si c˘a acuza¸tiile preo¸tilor erau neadev˘arate ¸si c˘a Isus nu era un
pretendent la tronul lui Israel; iar câteva s˘apt˘amâni mai târziu, când
Petru a predicat în Ziua Cincizecimii, ei au fost printre miile care
s-au întors la Hristos.
Conduc˘atorii iudei au r˘amas îns˘a neschimba¸ti în urma întâm-
pl˘arilor la care fuseser˘a martori. Ura lor pentru Isus nu se stinsese.
Întunericul care înv˘aluise p˘amântul cu prilejul r˘astignirii nu era cu
mult mai dens decât acela care cuprindea înc˘a min¸tile preo¸tilor ¸si
conduc˘atorilor. La na¸sterea Sa, steaua Îl recunoscuse pe Hristos ¸si
[771]
îi c˘al˘auzise pe în¸telep¸ti la staulul în care El Se afla. O¸stile cere¸sti Îl
recunoscuser˘a ¸si Îi cântaser˘a laude pe câmpiile Betleemului. Marea
Îi recunoscuse glasul ¸si ascultase porunca Sa. Boala ¸si moartea Îi
recunoscuser˘a autoritatea ¸si î¸si abandonaser˘a prada în mâna Lui.
Soarele Îl recunoscuse ¸si, la vederea chinului S˘au de moarte, ¸si-a