Basic HTML Version
74
Hristos Lumina Lumii
Ioan era iluminat de Duhul Sfânt c˘a mul¸ti dintre ace¸sti oameni nu
aveau o convingere real˘a de p˘acat. Ei erau oportuni¸sti. Ar˘atându-se
prieteni ai profetului, sperau s˘a fie bine v˘azu¸ti de Prin¸tul care tre-
buia s˘a vin˘a. Botezându-se prin mâna acestui tân˘ar, dar cunoscut
înv˘a¸t˘ator, ei socoteau c˘a vor putea s˘a-¸si înt˘areasc˘a influen¸ta asupra
poporului.
Ioan i-a întâmpinat cu întrebarea plin˘a de mustrare: „Pui de
n˘apârci, cine v-a înv˘a¸tat s˘a fugi¸ti de mânia viitoare? Face¸ti dar roade
vrednice de poc˘ain¸ta voastr˘a. ¸Si s˘a nu crede¸ti c˘a pute¸ti zice în voi
în¸siv˘a: «Avem ca tat˘a pe Avraam!» C˘aci v˘a spun c˘a Dumnezeu din
[106]
pietrele acestea poate s˘a ridice pe fiii lui Avraam“.
Iudeii interpretaser˘a gre¸sit f˘ag˘aduin¸ta despre bun˘avoin¸ta ve¸snic˘a
a lui Dumnezeu fa¸t˘a de Israel: „A¸sa vorbe¸ste Domnul, care a f˘acut
soarele s˘a lumineze ziua, care a rânduit luna ¸si stelele s˘a lumineze
noaptea, care înt˘arât˘a marea ¸si face valurile ei s˘a urle, El, al c˘arui
Nume este Domnul o¸stirilor: «Dac˘a vor înceta aceste legi dinaintea
Mea, zice Domnul, ¸si neamul lui Israel va înceta pe vecie s˘a mai
fie un neam înaintea Mea!» A¸sa vorbe¸ste Domnul: «Dac˘a cerurile
sus pot fi m˘asurate ¸si dac˘a temeliile p˘amântului jos pot fi cercetate,
atunci voi lep˘ada ¸si Eu pe tot neamul lui Israel, pentru tot ce a f˘acut,
zice Domnul»“ (Ier. 31, 35-37). Iudeii considerau c˘a descenden¸ta
lor natural˘a din Avraam le d˘adea dreptul la aceast˘a f˘ag˘aduin¸t˘a. Dar
ei treceau cu vederea condi¸tiile pe care le pusese Dumnezeu. Înainte
de a da f˘ag˘aduin¸ta, El a zis: „Voi pune Legea Mea în˘auntrul lor, o
voi scrie în inima lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul
Meu... C˘aci le voi ierta nelegiuirea ¸si nu-Mi voi mai aduce aminte
de p˘acatul lor“ (Ier. 31, 33.34).
Binecuvântarea lui Dumnezeu le este asigurat˘a oamenilor care au
Legea Lui scris˘a în inim˘a. Ei sunt una cu El. Dar iudeii se dep˘artaser˘a
de Dumnezeu. Din cauza p˘acatelor, ei sufereau sub judec˘a¸tile Lui.
De aceea se ¸si g˘aseau robi la o na¸tiune p˘agân˘a. Din cauza p˘acatelor,
mintea le era întunecat˘a ¸si, pentru c˘a, pe vremuri, Dumnezeu avusese
mil˘a de ei, î¸si scuzau p˘acatele. Se am˘ageau c˘a sunt mai buni ca al¸ti
oameni ¸si c˘a au drept la binecuvânt˘arile Lui.
Lucrurile acestea „au fost scrise pentru înv˘a¸t˘atura noastr˘a, peste
care au venit sfâr¸siturile veacurilor“ (1 Cor. 10, 11). De câte ori
inter-pret˘am gre¸sit binecuvânt˘arile lui Dumnezeu ¸si ne mângâiem
cu gândul c˘a suntem bine v˘azu¸ti pentru vreun lucru bun, care este în