Basic HTML Version
Biruin¸ta
93
Întâi trebuie s˘a consimt˘a voin¸ta ¸si credin¸ta trebuie s˘a se desprind˘a
de Hristos ¸si numai dup˘a aceea poate Satana s˘a-¸si exercite puterea
asupra noastr˘a. Dar orice dorin¸t˘a p˘ac˘atoas˘a pe care o cultiv˘am îi
d˘a lui un punct de sprijin. Orice punct în care noi nu ajungem la
standardul pus de Dumnezeu este o poart˘a deschis˘a, pe care poate s˘a
intre vr˘ajma¸sul s˘a ne ispiteasc˘a ¸si s˘a ne distrug˘a. ¸Si orice gre¸seal˘a sau
înfrângere din partea noastr˘a îi d˘a diavolului prilej s˘a-L învinuiasc˘a
pe Hristos.
Când a citat f˘ag˘aduin¸ta: „El va porunci îngerilor s˘a vegheze asu-
pra Ta“, Satana a l˘asat la o parte cuvintele: „S˘a Te p˘azeasc˘a în toate
c˘aile Tale“; adic˘a în toate c˘aile în care Îl putem alege pe Dumnezeu.
Isus a refuzat s˘a lase calea ascult˘arii. De¸si avea o încredere deplin˘a
în Tat˘al S˘au, nu voia s˘a Se a¸seze f˘ar˘a s˘a I se cear˘a într-o situa¸tie care
ar fi f˘acut necesar˘a interven¸tia Tat˘alui pentru a-L salva de la moarte.
El nu voia s˘a for¸teze cerul s˘a vin˘a s˘a-L scape ¸si astfel s˘a gre¸seasc˘a
¸si s˘a nu-i dea omului o pild˘a de încredere ¸si supunere.
Isus i-a spus lui Satana: „De asemenea, este scris: «S˘a nu ispite¸sti
pe Domnul, Dumnezeul t˘au»“. Cuvintele acestea le spusese Moise
copiilor lui Israel când însetaser˘a în pustie ¸si au cerut ca Moise s˘a
le dea ap˘a, strigând: „Este oare Domnul în mijlocul nostru sau nu
[126]
este?“ (Ex. 17, 7). Dumnezeu f˘acuse pentru ei minuni, dar, cu toate
acestea, în vreme de încercare, s-au îndoit ¸si au cerut o dovad˘a c˘a El
era cu ei. În necredin¸ta lor, ei c˘autau s˘a-L pun˘a la încercare. Satana Îl
constrângea pe Hristos s˘a fac˘a acela¸si lucru. Dumnezeu d˘aduse deja
dovada c˘a Isus era Fiul S˘au; ¸si acum, dac˘a ar fi cerut o dovad˘a c˘a El
era Fiul lui Dumnezeu, ar fi însemnat s˘a pun˘a la încercare Cuvântul
lui Dumnezeu — s˘a-L ispiteasc˘a. La fel este dac˘a ar cere cineva un
lucru pe care Dumnezeu nu l-a f˘ag˘aduit. Ar însemna neîncredere ¸si
ar fi de fapt o încercare sau o ispitire a Lui. Noi nu trebuie s˘a-I cerem
lui Dumnezeu ceva ca s˘a dovedim c˘a θsi va împlini Cuvântul, ci
pentru c˘a îl va împlini; nu ca s˘a dovedim c˘a El ne iube¸ste, ci pentru
c˘a ne iube¸ste. „F˘ar˘a credin¸t˘a este cu neputin¸t˘a s˘a fim pl˘acu¸ti Lui!
C˘aci cine se apropie de Dumnezeu trebuie s˘a cread˘a c˘a El este ¸si c˘a
r˘aspl˘ate¸ste pe cei ce-L caut˘a“ (Evrei 11, 6).
Dar credin¸ta nu e în nici un fel amestecat˘a cu încumetarea. Nu-
mai acela care are adev˘arata credin¸t˘a este sigur fa¸t˘a de încumetare.
C˘aci încumetarea este credin¸ta contraf˘acut˘a de Satana. Credin¸ta cere
împlinirea f˘ag˘aduin¸telor lui Dumnezeu ¸si aduce roade în ascultare.