Basic HTML Version
224
Patriarhi ¸si profe¸ti
cu lumina geniului, adev˘arului ¸si sfin¸teniei î¸si datoreaz˘a principiile,
care au fost izvorul principal al influen¸tei ¸si succesului lor, unei
mame cre¸stine, care se ruga.
[245]
La curtea lui faraon, Moise a primit cea mai înalt˘a educa¸tie
civil˘a ¸si militar˘a. Monarhul luase hot˘arârea de a face din nepotul
adoptiv urma¸sul s˘au la tron, iar tân˘arul era educat pentru aceast˘a
pozi¸tie înalt˘a. „Moise a înv˘a¸tat toat˘a în¸telepciunea egiptenilor, ¸si era
puternic în cuvinte ¸si în fapte“ (
Faptele Apostolilor 7, 22
). Iscusin¸ta
lui de conduc˘ator militar i-a câ¸stigat favoarea o¸stirii Egiptului ¸si, în
general, era privit ca un om cu un caracter cu totul deosebit. Satana
fusese înfrânt în planurile sale. Chiar decretul prin care copiii evrei
fuseser˘a da¸ti mor¸tii a fost folosit de Dumnezeu pentru preg˘atirea ¸si
educarea viitorului conduc˘ator al poporului S˘au.
B˘atrânii lui Israel au fost înv˘a¸ta¸ti de c˘atre îngeri c˘a timpul pentru
eliberarea lor era aproape ¸si c˘a Moise era omul pe care Dumnezeu
avea s˘a-l foloseasc˘a pentru a aduce la îndeplinire aceast˘a lucrare.
Tot îngerii au fost aceia care i-au f˘acut cunoscut lui Moise c˘a Iehova
l-a ales ca s˘a rup˘a lan¸turile robiei poporului s˘au. Închipuindu-¸si
c˘a ei aveau s˘a-¸si ob¸tin˘a libertatea prin for¸ta armelor, el se a¸stepta
s˘a conduc˘a armata poporului Israel împotriva armatelor Egiptului.
Având lucrul acesta în vedere, Moise ¸si-a p˘azit inima, ca nu cumva
ata¸samentul s˘au fa¸t˘a de mama adoptiv˘a sau de faraon s˘a-l împiedice
s˘a fac˘a voia lui Dumnezeu.
Dup˘a legile Egiptului, to¸ti aceia care se suiau pe tronul faraonilor
trebuia s˘a devin˘a membri ai castei preo¸te¸sti; iar Moise, ca mo¸steni-
tor sigur, trebuia s˘a fie ini¸tiat în tainele religiei na¸tionale. Aceast˘a
sarcin˘a a fost încredin¸tat˘a preo¸tilor. Dar, cu toate c˘a era un student
neobosit ¸si zelos, el n-a putut fi f˘acut s˘a ia parte la adorarea zeilor. A
fost amenin¸tat cu pierderea coroanei ¸si avertizat c˘a va fi dezmo¸ste-
nit de prin¸tes˘a dac˘a va st˘arui în devotamentul s˘au fa¸t˘a de credin¸ta
evreilor. Dar el a r˘amas nezdruncinat în hot˘arârea sa, de a nu aduce
închinare decât singurului Dumnezeu, F˘ac˘atorul cerului ¸si al p˘amân-
tului. El discuta cu preo¸tii ¸si cu adoratorii zeilor, ar˘atându-le nebunia
închin˘arii lor supersti¸tioase la obiecte neînsufle¸tite. Nimeni nu era
în stare s˘a r˘astoarne argumentele sale sau s˘a-i schimbe hot˘arârea.
Cu toate acestea, pentru un timp, neînduplecarea sa a fost trecut˘a
cu vederea datorit˘a înaltei pozi¸tii, cum ¸si datorit˘a favorii de care se
bucura atât din partea împ˘aratului, cât ¸si din partea poporului.